FORUMUL ORTODOX - TEOLOGIE.NET

Vreau să pornim o nouă discuţie în care să abordăm trecutul şi tendinţele de viitor în ce priveşte estetica liturgică. Unii dezvoltă fastul apărut şi răspândit în perioada bizantină, iar alţii încearcă o revenire la simplitatea din epoca primară.
Iată un exemplu - arhim. Zenon Tedor din Rusia, renunit iconograf şi "designer" bisericesc.
În pozele de mai jos slujeşte Liturghia Darurilor Înaintesfinţite în biserica "Sf. Theodor" din Petersburg, care a fost amenajată şi pictată de el. Vedem aici altarul primar, cu skevofylakion-ul în anexa laterală, vedem vechiul model de iconostas, dar şi un model interesant de veşminte. Nu mai zic că slujeşte cu mai multe potire şi, din câte ştiu, are cântăreţi care cântă vechea muzică rusească (asemănătoare şi chiar mai veche decât psaltica modernă). Într-o astfel de biserică chiar nu ştii în ce secol te afli, mai ales că se slujeşte în slavonă...









Ce părere aveţi? Ce alte modele aţi putea propune spre examinare?
Eu aş fi pus ceva mai multe cruci pe acel veşmânt maroniu...

O altă biserică realizată de arhim. Zenon într-un sat din Pskov

Iată alte imagini din aceeaşi biserică din Petersburg. Altarul, skevofylakion-ul şi baptisteriul sunt minunate.
Vizitaţi acest fotoalbum.

Manastirea Sf. Ioan Botezatorul din Anglia pare sa fie una din cele "simple":
https://www.youtube.com/watch?v=cJmIvQIn4lg
http://www.patheos.com/blogs/orthodixie ... ptist.html
https://www.youtube.com/watch?v=1OwSxgyryX0

-nu pot sa zic de unde vine simplitatea dar asta e sentimentul general; biserica din curtea manastirii, care e pictata pe dinafara, are numai cateva geamuri mici sus care sunt acoperite la interior cu o panza neagra, la intrarea in biserica de asemenea sunt niste cortine de panza groasa care nu lasa lumina inauntru; vesmintele preotilor ori sunt vechi ori sunt spalate cu nisip; auriul se foloseste doar in icoane, nimic metalic nu foloseste culoarea galbena; potirul de la impartasanie pare sa fi fost descoperit in timpul sapaturilor arheologice;
-este si un paraclis unde dimineata se face slujba in ruso-engleza iar apoi se face slujba in biserica mare in greco-engleza

Interesantă aceasta orientare a parintelui Zenon.
Balustrada, in locul Iconostasului si Baldachinul sunt elementele pricipale ce readuc farmecul primar.
Icoanele Mantuitorului si a Maicii Domnului, in marime naturala, sunt dispuse reusit in laterale. Mai multe icoane expuse dispersat pe stalpi impodobesc incaperea.
Dispunerea lor este echilibrata si de bun gust.

Nu pot sa nu remarc simplitatea veșmântului, apoi foarte interesant, felonul este lung in față, cum era in vechime.

Pictura este frumoasa, bizantina. Imi place combinatia culorilor, care este palidă, nestridentă, odihnitoare ochilor si inspiră aceeasi simplitate.
Designul este unul cât decât reusit. Asi fi preferat un horos cu lumânări nu cu becuri dacă tot orientarea e spre simplitate si trecut, chiar daca pictura are de suferit din cauza fumului.

Acum ce as prefera eu. (Visul inca nu l-am implinit, de a construi o biserica.) Macar teoretic sa-l expun.

Pledez pentru biserici suficient de incapatoare, in care toata lumea sa aiba un loc, nu doar in biserica ci si de sedere pe scaun la predici sau anumite situatii. Scaunele sa fie dispuse pe langa perete. La nevoie pot fi doua randuri de scaune, cele de langa perete, mai ridicate cu o treapta, sau si varianta balcoanelor.
La biserica mare ar mai fi avantajul acusticii.

Daca biserica este mare si aglomerata, prefer varianta unui Amvon central apropiat de Bemă, înălțimea lui determinată de mărimea bisericii, astfel încât impactul vizual si auditiv sa fie unul rezonabil.

Pentru despartirea Altarului de Naos, as prefera cancelii mai înalte si inchise sus, fara iconostas, asa cum apare in Sf Sofia.

La Sintron as prefera trepte, macar doua, una pentru preoti si alta pentru episcopi in cazul in care vor sluji, inafara de bancile pe care se șede la unele citiri si predici.

Pictura simplă, ca in cazul de sus, mai redusa, mai sporadic pe pereti, a trecut vremea catehezelor de imagine, toata lumea stie sa citeasca plus costa foarte multi bani.
Ferestrele trebuie sa fie suficient de mari si multe astfel incat biserica sa fie luminoasa pe timpul zilei, sticla sa fie totusi mată pentru a nu distrage atentia inafara zidurilor. Iar pe timpul nopții, daca e posibil, lumina ce imită constelatia sau sfintii sa fie naturala, din lumânări și candele.

Schivofilakionul sa fie inafara altarului, ori spre Nord-Sud, ori spre Nord-Vest, aprope de Nartex, astfel incat intrarile-iesirile, sa fie mai reale, nu doar simbolice, daca numarul preotilor este cel putin 2.
Sfanta Masa de dimensiuni reduse, sa aiba Baldachin. Pe Sf masa trebuie sa existe doar Evanghelie, Chivot si 1-3 cruci. Restul candel si lumânări undeva in spate.

Ca elemente decorative prefer marmora de diferite nuante, valabil si pentru Cancelii, Baldachin, Sf. Masă. Amvon daca este, trepte, pardoseala, placare parțială pereti.

Nu rele gusturi...

Cu ce ar mai putea fi îmbunătățite?

Cu ce ar mai putea fi îmbunătățite?

Cu bani şi meşteri care să le realizeze.
Tocmai de aceia eu nu sper la nimic şi am încetat chiar şi de a mai visa. Până acum încă n-am avut posibilitatea să slujesc măcar o Liturghie într-o biserică frumos pictată şi cu un cor psaltic bun, nemaivorbind de o arhitectură ca cea din pozele de mai sus. Slujbele în sobor, ca oaspete, nu le număr aici...

Inseamna ca eu ma consider fericit caci, am deja si una si alta...

Superbe....
Pr. Haralambie aveti ceva poze pe privat?

Desfătare, fraţilor: http://www.orthodoxartsjournal.org/arch ... life-work/

Superbe....
Pr. Haralambie aveti ceva poze pe privat?

mixail, scuze pentru intarziere, nu am cu ce sa trimit. Eu am internet doar pe un telefon, de pe care mai scriu uneori, caci de cele mai multe nu am semnal nici macar sa deschid o pagina, cu atat mai putin sa apluodez imagini...

Altarul paraclisului patriarhal de la Mănăstirea Danilov, Moscova (sfinţit pe 15 februarie 2014)

Două nelămuriri am:
1. Atât la biserica arhimandritului Zenon, cât și la paraclisul patriarhal de la mănăstirea Danilov ( arhitectura acesteia din urmă cred că e influentată de cea dintâi) , Sfânta Masă, este poziționată în dreptul picioarelor din spate a Baldachinului, nu chiar sub el. Există o explicație pentru aceasta?
2.Sfânta Masă nu are giulgiu, nici un fel de acoperământ, nici chipurile evangheliștilor la colțuri, nimic. Nu-mi pot da seama cum s-ar putea face târnosirea, de vreme ce rânduiala existentă a arhieraticonului prevede uzanța acestora.

Două nelămuriri am:
1. Atât la biserica arhimandritului Zenon, cât și la paraclisul patriarhal de la mănăstirea Danilov ( arhitectura acesteia din urmă cred că e influentată de cea dintâi) , Sfânta Masă, este poziționată în dreptul picioarelor din spate a Baldachinului, nu chiar sub el. Există o explicație pentru aceasta?

De unde aţi dedus asta? S-ar putea ca între Sf. Masa şi picioarele din spatele baldachinului să fie la fel de mult spaţiu ca şi în faţă. Dar oricum prin faţa Sf. Mese şi chiar prin colţurile ei din faţă se face mai multă mişcare şi aşa e mai comod.

2.Sfânta Masă nu are giulgiu, nici un fel de acoperământ, nici chipurile evangheliștilor la colțuri, nimic. Nu-mi pot da seama cum s-ar putea face târnosirea, de vreme ce rânduiala existentă a arhieraticonului prevede uzanța acestora.

În Biserica Rusă nu există o astfel de rânduială. Ea este una mai nouă, românii împrumutându-o de la greci. Cândva nici grecii nu făceau aşa...
Nu cunosc detalii despre această inovaţie, ci doar ştiu că e o inovaţie. În trecut Sfintele Mese erau goale. Se aşternea doar ilitonul la Liturghie.

De unde aţi dedus asta?

Se poate vedea la unele poze.

În Biserica Rusă nu există o astfel de rânduială. Ea este una mai nouă, românii împrumutându-o de la greci. Cândva nici grecii nu făceau aşa...
Nu cunosc detalii despre această inovaţie, ci doar ştiu că e o inovaţie. În trecut Sfintele Mese erau goale. Se aşternea doar ilitonul la Liturghie.

La o nota la sfârșit, se spune ca textul acestei editii, cu mici deosebiri, este in tocmai cu cel din Constantinopol, si a fost publicat in 1703 la Bucuresti.

Pentru istoria şi cultul Bisericii Ortodoxe, anul 1703 nu este deloc vechi, ba, mai mult decât atât, este din era marilor inovaţii.
Să ne amintim că cu ceva timp înainte de această dată, antiminsele nu erau obligatorii pe Sfintele Mese sfinţite de arhiereu, iar încă un anumit timp, acest antimins stătea în permanenţă deschis sub acoperemânt.

Mănăstirea Sf. Elisaveta din Minsk
- Panorama criptei baptismale
- Icoane
- Mozaicuri