FORUMUL ORTODOX - TEOLOGIE.NET

Îmi cer iertare, dle Ciprian. Vă înţeleg f. bine. N-am avut intenţia unui atac la persoană, ci am făcut o remarcă mai generală.
Noi revenim la subiect, iar pt Dvstră ne rugăm să vă ajute Dumnezeu.

parinte Petru, bine ati revenit!

Sa va fie spre folosul mantuirii pregatirea pe care ati facut-o (duhovniceasca si intelectuala).

As vrea sa va intreb ceva legat de troparul Ceasului al treilea. Stim cu totii ca nu isi are locul in textul anaforalei, dar cu toate acestea este trecut in liturghierul roman. Eu, ca preot, pot sa il scot, urmand randuiala corecta sau trebuie sa fac ascultare de sf sinod si sa il pun? dati-mi un sfat duhovnicesc. Va multumesc!

M-aş bucura ca sfinţia voastră să scoateţi acel tropar din epicleză, fără să-i judecaţi pe cei care-l mai păstrează şi fără să vă închipuiţi că sunteţi mai ortodox ca alţi...
Dacă Sinodul s-ar arăta conştient şi responsabil atunci când editează un Liturghier, l-aş asculta, dar în condiţiile noastre mă simt obligat să-i ignor neputinţele. Şi haideţi să fim serioşi: Liturghierul 2012, ca şi cele precedente, nu a fost editat prin consens Sinodal.

Hristos a Înviat!!! Tocmai mi-ai achiziționat un liturghier ediția 2012, a costat 70 de lei, o suma extrem de mare pentru un liturghier, ma intreb cât va costa molitfelnicul, in fine,
Legat de text am găsit mai multe cuvinte care sar in ochi și nu le văd sensul
Am găsit la Proscomidie la împungerea Agnețului: și unul din ostași cu sulița coasta Lui a împuns (străpuns), hai să dăm cu banul!!!:)) eu știu că la proscomidie se împunge un pic doar agnețul in partea IIS dar revenind la textul din paranteză cuvântul străpuns are alt sens, când străpungi, hai să zicem agnețul, treci cu copia dintr-o parte în cealaltă, nu? deci noi viitorii preoți cum o să procedăm? chiar dacă scrie acolo că preotul împunge cu copia aici avem contradicție în termeni;
La rugăciunea antifonului al 2-lea avem: sfințește-i pe cei ce iubesc podoaba(ed. 2000), frumusețea(ed 2008) sau bună-cuviința(ed 2012) care e cea bună? că nici unul din cuvinte nu sunt sinonime, sau care să le folosim? e harcea-parcea!!!
La ectenia cererilor cuvîntul îndreptător are un frate in paranteza adica pe călăuzitor
La ANAFORA partea mea preferată la rugăciunea după Sfânt: cu aceste Fericite puteri...... scrie așa: Și acesta venind și toată rânduiala cea pentru noi plinind, în noaptea în care a fost vîndut - SAU MAI DEGRABĂ, când el Însuși S-a dat pe Sine pentru viața lumii - , luând pâinea... e prea de tot mai degraba ce inseamnă asta? mai bine lăsau cum era în ediția 2000 sau mai vîrtos
o remarcă la rugăciunea dinaintea împărtășaniei Ia aminte Doamne.... in ediția din 1937, precum și în Ieratikonul grecesc spune că în momentul acesta diaconul se încinge cu orarul cruciș pe cînd în edițiile mai noi spun că in timpul rugăciunii domnești. în tradiția slavă nu stiu cum este pt ca sunt două tipuri de orare.
la ectenia Drepți! Primind dumnezeieștile...... de ce e pus acel semn de exclamare după drepți????? e ca un ordin la armată? deci diaconul e șef de pluton!!!
la formula Se sfărâma(frange)..... apare o notă de subsol care sună cam așa: sensul formulei este: se frânge și se distribuie Mielul lui Dumnezeu, cel ce se frange și nu se divide, cel ce se consumă pururea, dar niciodată nu se epuizează, cam matematic redactată formula asta, dar si sensul de epuizare e prea tras de păr

cam atatea am găsit la ora asta mai o să imi fac timp și pentru alte lucruri,
Ca și aspect imi place cum arata are și culoarea albastră, spre deosebire de roșu și negru, are icoane color dar in rest....

Comentariul de mai sus mi-a placut teribil! Chiar mult de tot.
Si da, cand ma gandesc ca am dat 70 de ron pe asa ceva, mi se zburleste parul in cap.

Stai liniștit, la noi la Cluj se vinde cu 100 roni. Totuși la o fugitivă privire are și lucruri bune și se vede că cineva a muncit la el față de alte ediții.

Da, are si parti bune, nu neg asta. Insa apar alte noi traznai fata de editiile anterioare. Imi place ca e f viu colorat. Pacat ca n-au pus si galben.

Nu sunt deacord cu traducerea incorecta si inlocuirea "fricii lui Dumnezeu" cu "frica de Dumnezeu". In liturghierele vechi cu litere chirilice si in cele slavone peste tot e "frica lui Dumnezeu" in slavona "страх Божий". Personal asa rostesc si desigur deseori am ocazia sa intru in polemica cu multi confrati slujitori.

Nu sunt deacord cu traducerea incorecta si inlocuirea "fricii lui Dumnezeu" cu "frica de Dumnezeu".

Părinte, puteţi argumente ca cele 2 forme exprimă sensuri diferite şi că un ar fi greşită? Sau doar mergeţi pe simpatia faţă de textul vechi şi abordarea exprimării slavoneşti prin prisma limbii ruse?

Nu e vorba de o simpatie, ci consider ca inr-adevar sunt sensuri diferite. Exista frica de rob care se teme de Stapan si nu greseste din cauza fricii de pedeapsa si frica de fiu care se grijeste sa nu mahneasca dragostea Tatalui. Iar Hristos ne spune ca nu ne mai numeste robi, pentrucă robul nu ştie ce face stăpînul său ... (Ioan 15. 15)

Nu sunt deacord cu traducerea incorecta si inlocuirea "fricii lui Dumnezeu" cu "frica de Dumnezeu"

Frica lui Dumnezeu este un arhaism care azi se înțelege greșit, în sensul că ar fi vorba de frica Lui. La fel se zicea înainte că Judecata este înfricoșată sau că Dumnezeu este înfricoșat, dar azi nu se mai pot folosi aceste expresii, ci se modifică folosind "înfricoșător".
Cît privește termenul însuși, eu cred că atitudinea noastră față de Dumnezeu nu trebuie să fie una de frică (spaimă irațională, zbucium interior), ci de teamă (respect profund, grijă de a nu întrista).
Eu așa și zic: Cu teamă de Dumnezeu, cu credință și cu dragoste să vă apropiați !

În Sfânta Scriptură, apar următoarele forme ale expresiei:
- „frica de Dumnezeu”: Facere 20,11; Iov 4,6; 28,28; Psalmi 18,10; Psalmi 35,1; Psalmi 110,10; Pilde 1,7,29; 8,13; 9,10; 10,27; 14,27; 15,33;16,6; 19,23; 23,17; Sirah 1,14; 40,28,30; Faptele Sfinților Apostoli 9,31; II Corinteni 5,11;
- „frica lui Dumnezeu”: Facere 35,5; 42,18; Ieșire 18,21; 20,22; II Cronici 20,29; 26,5; Neemia 5,9; Pilde 14,26; 15,16; Sirah 16,2,4; Susana 1,2; II Corinteni 7,1; Efeseni 5,21;
- „frica Domnului”: I Regi 11,7; II Cronici 17,10; 19,7,9; Psalmi 5,7; Psalmi 33,11; Psalmi 118,120; Isaia 2,19,21; Ieremia 32,40; Iezechia 32,32; Tobit 1; Baruh 3,7; Sirah 1,10,11; Sirah 1,20,31; 2,11; 9,16; 10,25; 19,18; 23,35; 25,8,14; 27,3; 36,2; 45,31; II Macabei 6,30;
- „teama de”: „Domnul”: I Regi 12,18; „Cel Atotputernic”: Iov 6,14; „Mine”: Maleahi 1,6;
Mai rămâne de știut cât de fidelă este traducerea față de original...

Ce care a aparut recent,"colorat" inauntru. Am stat de vorba cu mai multi preoti si din ce am citit schimbarile privesc traducerea,traducerea"corecta" asa cum ar trebui ea sa fie ! http://www.razbointrucuvant.ro/recomand ... humenilor/
http://www.teologie.net/2012/03/14/noul ... esti-2012/ cand faceam practica la seminar "slujeam" dupa cele hai sa le zic incorect" traduse voi ce spuneti de acest lucru,as fi interesat de parerile voastre cu privire la acest subiect,unii preoti cunoscuti ai mei au spus ca de multe ori fac liturghia dupa cum s-au obisnuit cu vechiu "liturghier"
Doamne Ajuta !

Sărut mâna părinte Petru ! Dacă va interesează , am eu o ediție a Liturghierului din anul 1902 ..

Sărut mâna părinte Petru ! Dacă va interesează , am eu o ediție a Liturghierului din anul 1902 ..

Scanaţi-o şi puneţi-o pe net, ca să se folosească cât mai mulţi!

Încerc ... Nu promit nimic

Am si eu o intrebare,am auzit ca a aparut alaturi de noul liturghier si un nou molitfelnic.In ce an a aparut si ce sa corectat,scos sau adaugat,pareri,etc.Apropo un Aghiasmatar sau Panihida nu au vazut lumina tiparului ? Daca exista acest molitfelnic dar si cele doua mentionate,de unde se descarca ? Multumesc !

Da, a apărut şi un Molitfelnic. E destul de bun.
Dar dacă nu l-ai scanat şi nu l-ai pus pe net, fii sigur că nimeni altul nu o va face...

Din pacate n-am nici cartea si nici scanner . Despre celelalte doua carti nu stiti nimic,am cautat pe net dar nimic ?!

Acum mi-am cumparat multifunctionala cu scanner dar tor nu am molitfelnicul.