Nu uita că eşti român! (Cântece şi poezii patriotice)

Ştiri din lumea ortodoxă şi nu numai. Orice informaţie cu tematică religioasă care este de interes comun
dan_ion
Mesaje: 43
Membru din: 03 Mai 2008, 17:16

Nu uita că eşti român! (Cântece şi poezii patriotice)

Mesaj necititde dan_ion » 08 Iul 2013, 17:41

Antologia de suflet „Nu uita că eşti român!”[*], lucrare ce a văzut lumina tiparului la „Editura Agaton”, poate fi considerată, pe drept cuvânt, o veritabilă Biblie a celor ce cugetă şi simt româneşte. Cu cele 352 de pagini, cuprinzând cântece, poeme, poezioare pentru copii, imnuri, tropare ale sfinţilor români, volumul antologic rămâne, fără îndoială, o carte monumentală, care nu trebuie să lipsească din biblioteca unui bun român.

Cu un frumos Cuvântul înainte s-a ostenit părintele Iustin Miron, stareţul Mănăstirii Oaşa. De asemenea, o inspirată prefaţă aparţine fratelui Andrei Dîrlau.

Capitolul I: Cântece patriotice se deschide cu textele binecunoscutelor imnuri naţionale: Deşteaptă-te române, Trăiască Regele, Limba noastră şi continuă cu o listă de poeme intitulate sugestiv: Dragoste de neam şi ţară.

O interesantă iniţiativă a editurii a fost aceea de a dedica o secţiune specială cântecelor lansate de-a lungul vremii în cadrul „Cenaclului Flacăra”. Titluri, precum Imnul Alma Venus (Trăiască România), Jurămant la Putna, Avram Iancu, Baladă pentru Basarabia, Bocetul lui Ioan cel fără de mormânt, Căciula, Clopotul Reîntregirii, Colindul Ardealului (Tu, Ardeal), Iancu la Ţebea, Jurământ la Putna, Jurământ pentru Ardeal, Marşul Ardealului, Mereu cu Dumnezeu, Ţara noastră-i ţara noastră sună familiar cititorilor mai în vârstă.

Capitolul se încheie cu o o colecţie de cântări patriotice contemporane, precum: Biserica română, Elegie lui Brâncoveanu, Imn dacic, Jianu, Puneţi şeile pe cai Sentiment de Ardeal.

În capitolul al doilea: Poezii patriotice sunt prezentaţi o pleiadă de poeţi români şi străini, împreună cu câteva din poemele lor, reprezentative pentru lirica patriotică românescă, precum şi pentru lirica sapienţială universală. Au fost evocaţi poeţi precum: Aron Cotruş (Ai noştri sunt aceşti munţi), Radu Gyr (Românie, Crezul, Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!), Marin Sorescu (Ardealul, strarea mea de spirit), Grigore Vieru (Scrisoare din Basarabia), Vasile Posteucă (Bucovină, Bucovină), Ştefan Octavian Iosif (Când a fost să moară Ştefan), Adrian Păunescu (Rugă pentru neam, Dacii liberi, Români prin Europa), Gabriela Genţiana Groza (Scrisoare către Basarabia), Mihai Eminescu (Scrisoarea III, Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie), George Coşbuc (O scrisoare de la Muselim Selo, Scut şi armă, Spadă şi credinţă, Dunărea şi Oltul, Imnul studenţilor, Paşa Hassan, , Cântec ostăşesc, Cântec [Ţară avem şi noi sub soare], Cântec [Ţi-ai mânat prin veacuri turmele pe plai] ), Ioan Alexandru (Aura, Ego Zenovius, Strămoşii,Ţăran, Ţăranii, Testamentul lui Ştefan cel Mare, Identitate), Vasile Militaru (Ţara mea…scrisoare unui străin, Credinţa în popor, Eroilor, Chiot către neamul meu), Vasile Alecsandri (Imn lui Ştefan cel Mare), Nicolae Nicoară Horia (Transilvania, Eu vin din Ţara Moţilor), Sf. Ioan Iacob Hozevitul (Imnul românesc, Îndemn frăţesc, La noi acasă, Popor martir, Turmă fără Păstor)), Sf. Ioan Iacob Hozevitul (Va veni cândva), Teofil Lianu (Zarca), Pr. Alexei Mateevici (Limba noastră), Nichifor Crainic (Cântecul potirului), Dimitrie Bolintineanu (Daniel Sihastru, Muma lui Ştefan cel Mare), Gheorghe Buznea (Doina Prutului), Aneta Georgescu (Durerea Prutului), Kostas Varnalis (învaţă), Gabriel Iordan-Dorobanţu (Poarta Raiului), Dumitru Paulescu (Ravaş de pribegie).

Urmează o secţiune dedicată celor mici : Un cântec pentru ţară, Leagăn vieţii mele, Ţara mea (Otilia Cazimir), Poezii de Grigore Vieru, Mulţumim pentru pace, Graiul meu, Dorul şi limba.

Ultimul capitol: Tropare ale Sfinţilor români cuprinde scurte cântări de laudă închinate sfinţilor noştri, apărători ai dreptei credinţe stămoşeşti, precum şi frumoase rugăciuni pentru ţară şi pentru lume.

Binecuvântata Carte de cântări şi poezii, care gravează cu majuscule cuvântul ROMÂN în cămara inimii, vine să umple un gol istoric şi să amintescă fiecăruia din noi că este dator să nu-şi uite obârşia, indiferent în ce parte a lumii l-a dus soarta.

Antologia de suflet „Nu uita că eşti român!” (vezi aici), lucrare ce a văzut lumina tiparului la „Editura Agaton”, poate fi considerată, pe drept cuvânt, o veritabilă Biblie a celor ce cugetă şi simt româneşte. Cu cele 352 de pagini, cuprinzând cântece, poeme, poezioare pentru copii, imnuri, tropare ale sfinţilor români, volumul antologic rămâne, fără îndoială, o carte monumentală, care nu trebuie să lipsească din biblioteca unui bun român.

Cu un frumos Cuvântul înainte s-a ostenit părintele Iustin Miron, stareţul Mănăstirii Oaşa. De asemenea, o inspirată prefaţă aparţine fratelui Andrei Dîrlau.

Capitolul I: Cântece patriotice se deschide cu textele binecunoscutelor imnuri naţionale: Deşteaptă-te române, Trăiască Regele, Limba noastră şi continuă cu o listă de poeme intitulate sugestiv: Dragoste de neam şi ţară.

O interesantă iniţiativă a editurii a fost aceea de a dedica o secţiune specială cântecelor lansate de-a lungul vremii în cadrul „Cenaclului Flacăra”. Titluri, precum Imnul Alma Venus (Trăiască România), Jurămant la Putna, Avram Iancu, Baladă pentru Basarabia, Bocetul lui Ioan cel fără de mormânt, Căciula, Clopotul Reîntregirii, Colindul Ardealului (Tu, Ardeal), Iancu la Ţebea, Jurământ la Putna, Jurământ pentru Ardeal, Marşul Ardealului, Mereu cu Dumnezeu, Ţara noastră-i ţara noastră sună familiar cititorilor mai în vârstă.

Capitolul se încheie cu o o colecţie de cântări patriotice contemporane, precum: Biserica română, Elegie lui Brâncoveanu, Imn dacic, Jianu, Puneţi şeile pe cai Sentiment de Ardeal.

În capitolul al doilea: Poezii patriotice sunt prezentaţi o pleiadă de poeţi români şi străini, împreună cu câteva din poemele lor, reprezentative pentru lirica patriotică românescă, precum şi pentru lirica sapienţială universală. Au fost evocaţi poeţi precum: Aron Cotruş (Ai noştri sunt aceşti munţi), Radu Gyr (Românie, Crezul, Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!), Marin Sorescu (Ardealul, strarea mea de spirit), Grigore Vieru (Scrisoare din Basarabia), Vasile Posteucă (Bucovină, Bucovină), Ştefan Octavian Iosif (Când a fost să moară Ştefan), Adrian Păunescu (Rugă pentru neam, Dacii liberi, Români prin Europa), Gabriela Genţiana Groza (Scrisoare către Basarabia), Mihai Eminescu (Scrisoarea III, Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie), George Coşbuc (O scrisoare de la Muselim Selo, Scut şi armă, Spadă şi credinţă, Dunărea şi Oltul, Imnul studenţilor, Paşa Hassan, , Cântec ostăşesc, Cântec [Ţară avem şi noi sub soare], Cântec [Ţi-ai mânat prin veacuri turmele pe plai] ), Ioan Alexandru (Aura, Ego Zenovius, Strămoşii,Ţăran, Ţăranii, Testamentul lui Ştefan cel Mare, Identitate), Vasile Militaru (Ţara mea…scrisoare unui străin, Credinţa în popor, Eroilor, Chiot către neamul meu), Vasile Alecsandri (Imn lui Ştefan cel Mare), Nicolae Nicoară Horia (Transilvania, Eu vin din Ţara Moţilor), Sf. Ioan Iacob Hozevitul (Imnul românesc, Îndemn frăţesc, La noi acasă, Popor martir, Turmă fără Păstor)), Sf. Ioan Iacob Hozevitul (Va veni cândva), Teofil Lianu (Zarca), Pr. Alexei Mateevici (Limba noastră), Nichifor Crainic (Cântecul potirului), Dimitrie Bolintineanu (Daniel Sihastru, Muma lui Ştefan cel Mare), Gheorghe Buznea (Doina Prutului), Aneta Georgescu (Durerea Prutului), Kostas Varnalis (învaţă), Gabriel Iordan-Dorobanţu (Poarta Raiului), Dumitru Paulescu (Ravaş de pribegie).

Urmează o secţiune dedicată celor mici : Un cântec pentru ţară, Leagăn vieţii mele, Ţara mea (Otilia Cazimir), Poezii de Grigore Vieru, Mulţumim pentru pace, Graiul meu, Dorul şi limba.

Ultimul capitol: Tropare ale Sfinţilor români cuprinde scurte cântări de laudă închinate sfinţilor noştri, apărători ai dreptei credinţe stămoşeşti, precum şi frumoase rugăciuni pentru ţară şi pentru lume.

Binecuvântata Carte de cântări şi poezii, care gravează cu majuscule cuvântul ROMÂN în cămara inimii, vine să umple un gol istoric şi să amintescă fiecăruia din noi că este dator să nu-şi uite obârşia, indiferent în ce parte a lumii l-a dus soarta.


[*]http://www.agaton.ro/produs/2246/nu-uita-ca-esti-roman

Constantinos
Mesaje: 447
Membru din: 08 Apr 2011, 18:55
Confesiune: ortodox
Preocupări: Cartile Sfintilor Parinti
Localitate: Bucuresti

Re: Nu uita că eşti român! (Cântece şi poezii patriotice)

Mesaj necititde Constantinos » 12 Ian 2016, 18:50

Poezia Mama , " a venit aseara mama " apartie lui Vasile Militaru nu lui George Cosbuc .
Lui G . Cosbuc ii apartine " Toti Sfintii ":
La Neamţu-n sfânta mănăstire / Stau rând toţi fraţii în Christos ; / Au gândul drept şi cuvios / şi cântă versuri din Psaltire. / E praznic astăzi, sunt „Toţi sfinţii”, / Şi din bătrâni e obicei / În cinstea sfinţilor să bei —/ Iar legea n-o ştirbesc părinţii.

Al legii trup în două-l frânge / Paisie, stareţul, apoi / Desfundă dintr-un vechi butoi / Al legii celei nouă sânge. / Diaconul citeşte-n carte, / Iar fraţii beau şi cinste fac / În sănătatea cea de veac / A fiecărui sfânt în parte.

—„Să-l aibă Domnu-n sfânta-i pază / Pe Sit” — şi gâl-gâl-gâl! — „Pe-Adam” / Şi iaraşi gâl! Şi sfinţi de hram / Şi mucenici şi câţi urmează ! Şi pentru cel născut în staul, / Pentru Christos închină ei, / Şi pentru fiul Timotei, / Şi pentru Luca, Petru, Paul.

Şi pentru alte fete sfinte / Din Capadokia şi-Anadol — / Şi cât ce-aveau păharul gol / Le mai venea un sfânt în minte. / Ca să nu facă supărare, /
Ei beau de suflet, beau cuminţi: / Nici un păhar pentru doi sfinţi, / Nici pentr-un sfânt două pahare.

Sfârşind toţi sfinţii de pe lume, / Aduc pomelnicul grecesc ; / Vrun nume sfânt de-aici citesc / Şi beau şi mai citesc un nume. / Scad sfinţii-ncet, şi vinul scade ! / Dar vin mai e, sfinţii nu mai sânt! / Să nu poţi bea, căci n-ai un sfânt, / Şi-n gol să bei nu se prea cade !

În timp ce capul şi-l frământă, / Paisie geme scurt şi-apoi / El cade mort lângă butoi — / Toi fraţii sar şi se-nspăimântă.
— „Staţi, fraţilor ! ia Chir cuvântul, / Cătăm un sfânt şi sfântu-i el! / Bem cel din urmă păhărel / În cinstea lui Paisie sfântul!”


Înapoi la “Ştiri şi anunţuri generale”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 1 vizitator

Crestinism Ortodox.com. Catalogul Resurselor Ortodoxe pe Internet free counters
PELERIN ORTODOX
cron