Cred ca ceva nu e in regula cu tine.Cum sa pui o icoana de lemn la acelasi nivel cu o persoana vie pentru care Iisus Hristos si-a dat viata?
Nimeni nu pune fotografia unui om "la acelaşi nivel" cu persoana reprezentată. Dar în fotografie vede pe însăşi persoana reprezentată şi a săruta fotografia soţiei (de exemplu) nu înseamnă să preacurveşti faţă de soţie, înşelându-o prin relaţie cu altceva/altcineva.
Cine are minte de priceput să priceapă!
Eu am inteles de ce au aparut icoanele si astazi am "invatat" ca icoana reprezinta chipul tainic.Dar nu inteleg aceasta "inchinare" la icoane.
Am sa dau niste citate pe care le-am gasit pe un site baptist cu privire la icoane :
Sf. Grigorie Teologul: “Pictura este pentru cei neînvăţaţi, ceea ce este scrierea pentru învăţaţi.” (Epist. 9, Lib. 9). Cu gândul acesta au fost introduse icoanele la început.
Sf. Grigorie cel Mare, vorbind despre pictura creştină, spune că este Biblia laicorum, adică “Biblia laicilor” sau Biblia pauperum, adică “Biblia săracilor”.
Sf. Grigorie cel Mare, scria: “În sfintele lăcaşuri se folosesc imaginile pentru ca aceia care nu cunosc scrierea să poată citi măcar pe pereţi ceea ce nu sunt în măsură să citească în cărţi.” (Scrisoare către Serenus din Marsilia, IX, 208).
Sf. Ioan Damaschin, la întrebarea, care este raţiunea icoanelor, răspunde: “Icoana este cerută în primul rând de insuficienţele firii omeneşti...” (Cultul sfintelor icoane, trad. de pr. D. Fecioru, pag. 31, Bucureşti, 1937).
Sf, Ioan Damaschin: “Pentru că nu toţi ştiu carte, şi nici nu se ocupă toţi cu cititul, părinţii au socotit ca să fie pictate aceste icoane ca nişte fapte de vitejie spre a ne aduce aminte repede de ele.” (Dogmatica, ediţia a II-a, pag. 333).
La vechii greci văzul juca cel mai de seamă rol în gnoseologie (cunoaştere). În limba greacă, “idee” provine din verbul “ a vedea”. De aici şi dragostea specială a lor pentru genurile plastice, statice ale artei, ca arhitectura şi sculptura.
“Vechii creştini se fereau chiar în genere de orice fel de reprezentare a lui Hristos. Cei din sec. al III-lea uitaseră deja, dacă El era frumos la chip (cum dovedea Augustin) sau urât (cum spunea Cel sus). Sinodul din Elvira (anii 300 - 306) a interzis orice închipuire a lui Hristos. «S-a hotărât să nu fie picturi în biserică, să nu se cinstească şi să nu se adore ceva care se pictează pe pereţi.»“ (începuturile picturii bizantine, Ed. şi tipografia Institut. Biblic şi de Misiune Ortodoxă Română, Bucureşti, 1975, pag. 34).
Eusebiu de Cezarea (anul 323) privea ca lipsă de pietate (păcat, nesfânt) orice închipuire a lui Hristos şi s-a ferit de a trimite vreuna din ele împăratului Constantin. Într-o scrisoare adresată Constanţei, sora împăratului Constantin, spune că se abţine să-i trimită un tablou cu chipul lui Hristos, lămurind că nu le este îngăduit creştinilor să-L reprezinte pe Dumnezeu în formă umană după obiceiul păgânilor. (Migne, P. G. t. 20. col. 1545 - 49. Citat şi în Istoria picturii bizantine, vol. 1, pag. 92, Viktor Lazarev, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1980).
Epifanie, după 50 de ani, a scos de ia una din bisericile din Palestina o perdea, pe care era ţesut chipul lui Hristos şi a poruncit preotului să o întrebuinţeze ca aşternut pentru săraci.
Asterie, episcopul Amasiei, reproşa doamnelor din Constantinopole pentru că brodau scene din Evanghelii pe hainele lor şi le-a interzis să-L reprezinte pe Hristos în chip de rob, ci să poarte veşnic chipul Lui în inimile lor. (Farrar, Viaţa şi opera Sfinţilor Părinţi, vol. 1, pag. 14).
Origen zicea: “Noi nu voim nici biserici, nici statui pentru Dumnezeul nostru.” (Contra lui Celsus II, 34; Farrar, Primele zile ale creştinismului, vol. 1, pag. 175, notiţa).
Origen: “Nu statuile făcute de mâinile unor bieţi meşteşugari sunt jertfele plăcute lui Dumnezeu, ci cele pe care le plăsmuieşte şi le dă formă în noi Cuvântul lui Dumnezeu.” (Contra lui Celsus, 8, 17).
Origen, luând apărarea iudeilor, scrie: “Dintre toate popoarele vechi ei au cunoscut pe adevăratul Dumnezeu, nesuferind printre ei nici pictori, nici sculptori, de teamă ca să nu dea loc la idolatrie.” (pr. O. Musceleanu, Origen, Contra lui Celsus).
O. Musceleanu: “Dumnezeu nu poate fi adorat în lucruri neînsufleţite.” (pr. O. Musceleanu, Origen, pag. 76, Contra lui Celsus).
Clement Alexandrinul, de asemenea spune: “Adevăratele icoane ale lui Dumnezeu, statuile lui vii, sunt oamenii” în a căror viaţă a luat chip Hristos. (Viaţa şi opera Sfinţilor părinţi, vol. 1, pag. 210).
Clement Alexandrinul, marele învăţător creştin din sec al II-lea, scrie limpede: “Oare nu este frumos să nu circumscriem (mărginim, încadrăm) într-un loc oarecare pe Cel Care-I fără margini şi nici să cuprindem în “temple făcute de mâini omeneşti” pe Cel Care cuprinde toate? Care lucru ieşit din mâna cioplitorilor în lemn, a cioplitorilor în piatră şi din meseria unui lucrător, poate fi un sfânt? Nu e ridicol, oare, ca omul, care, după cum spun filozofii, este «jucăria lui Dumnezeu» (Platon, Legile, VII, 803 C), să facă pe Dumnezeu, şi Dumnezeu să ajungă jucăria meseriei lui? Pentru că un lucru făcut este asemenea şi identic cu materialul din care a fost făcut; un obiect de fildeş este fildeşul elefantului, un obiect de aur este aur... Deci nu sunt sfinte şi dumnezeieşti lucrurile pe care le fac meseriile.” (Stromata, VII, 5, 28, 1-4).
Asterie al Amasei scrie: “Nu-mi picta pe Hristos! îmi este deajuns numai smerenia întrupării, primită de bunăvoie pentru noi. I Poartă în sufletul tău pe Cuvântul fără trup păstrându-l în chip spiritual în tine.”
Nu am copiat toate elucubratiile lor si nici nu sunt de acord cu ele, dar postez si sursa ca sa nu fie vreo problema :
http://www.voxdeibaptist.com/istorie_feb09.htm
P.S Probabil ca nu ati vazut posturile astea ale lui Constantinos
Ce sa facem daca nu suntem in stare ca tine sa sarutam doar microbii si praful de pe picioarele lui Hristos si in loc de agheazma sa ne saturam doar cu transpiratia Lui. Poate o sa ajungi sa crezi ca o icoana este mai valoroasa decat persoana ta ...daca ne-am da viata pentru tine nu am ajunge in rai dar mucenicia pentru icoana ne duce unde doreste Dumnezeu .
Ti-ai autocenzurat chipul lui Dumnezeu si l-ai distrus prin erezie, Hristos nu a murit pentru eretici ca tine care nu vor sa mai priceapa si altceva. A murit pentru oameni pacatosi nu pentru animale fara suflet sau cu el aproape terminat. De ce ar muri cineva in locul unui eretic ferindu-l din fata tramvaiului si nereusind sa se salveze si pe el ? Poate doar ca ereticul sa-si imprastie veninul in continuare , cine moare in favoarea ereticilor este eretic . Maine este Duminica Ortodoxiei si a Sfintelor Icoane , sper sa fii exclus de pe forum , nu avem ce invata de la mormoni.