La aceeaşi: Sophia, Bucureşti.La ce editură va fi editată ?
Abia aştept să puneţi în practică această "ameninţare", numai să puneţi fiecare întrebare la topicul eiO sa am un set de propuneri despre subiecte care s-au discutat aici pe forum si despre care tot mai multi ar trebui sa stie...
Nu cred. N-am făcut nici la prima ediţie. Sunt prea departe şi n-am bani să mă plimb. Îi fac lansarea pe internet...E asteptata...o sa ii faceti si lansare oficiala?
Îmi cer iertare că abia acum vin cu propunerile...sper să nu fie prea târziu...Abia aştept să puneţi în practică această "ameninţare", numai să puneţi fiecare întrebare la topicul eiO sa am un set de propuneri despre subiecte care s-au discutat aici pe forum si despre care tot mai multi ar trebui sa stie...
Cartea are cel puţin 3 capitole în plus faţă de prima ediţie.Am achizitionat si a doua editie. Am descoperit unele lucruri noi fata de prima, dar si lucruri cu care nu sunt de acord. Poate voi reveni la subiect.
Dacă puteai fi pomeniţi la 8 noiembrie, i-aş fi introdus şi la prima miridă pentru pomenire permanentă. Căutaţi explicaţi despre nepomenirea Îngerilor la Proscomidie la pp. 82-87.as dori sa intreb de ce nu trebuie pomeniţi sfinţii îngeri la 8 noiembrie (p. 165).
Dar oare nu-l punem de suficiente ori în cadrul unei zile liturgice (în cazul în care se respectă tipicul)? Troparul Ceasului al III-lea exprimă practic aceeaşi idee de invocare a Duhului Sfânt peste întreaga comunitate, iar secundată de versetele din Ps. 50, devine şi mai penetenţial. Oricum "Împărate ceresc" era o inovaţie relativ recentă.dacă se zice troparul ceasului III la inceputul Liturghiei, ce facem cu rugaciunea Împărate ceresc ?
E ca şi cum aţi spune: "ştiu cum e corect, dar optez pentru varianta greşită pentru că aşa m-am obişnuit". Evlavia faţă de Maica Domnului e bună, dar ea trebuie să revină în limitele ei. Despre asta noi am mai discutat pe forum.La formularea Pe Prea Sfânta curata Prea binecuvântata.....pe noi înşine şi unii pe alţii, deşi aşa este la Cabasila, eu aş opta totuşi pentru rostirea de catre strana Preasfântă Născătoare de Dumnezeu mântuieşte-ne pe noi. şi apoi Pe noi înşine...cu răspunsul Ţie Doamne
Vă rog să-mi daţi aceste Canoane şi trimiterile bibliografice! Aşa ceva nu există şi nici nu poate exista. Sunt invenţii băbeşti... Iertaţi-mă.În privinţa anafurei (antidoron) vreau sa adaug ca exista un canon care interzice ca prescura din care a fost scos Sf Agnet sa fie dată la anafura, contrar precizărilor din Liturghier care spun să se dea pentru anafură. Această prescură se consumă numai de către preot după împărtăşire. Apoi mai există un canon (nu stiu unde acum) care opreşte ca cei care nu au voie sa se împărtăşească să nu ia nici anafură. Aceste canoane intăresc ideea că nu trebuie să fie acordată anafurei o importanţă exagerată, riscând să pună în umbră esenţialul, Sfintele Taine.
Spuneţi-i confratelui că dacă vrea să citească cărţi bune, să se orienteze la cele "fără binecuvântare". Numai aşa va face un salt în gândire...Un confrate si-a exprimat indoiala cu privire la autoritatea cartii pe motiv ca nu are nici un fel de binecuvântare ierarhică.
Acolo nu scrie să nu fie cinstiţi, să nu fie pomeniţi la Vecernie şi Utrenie sau la Otpust. E vorba despre pomenirea la Anafora care înseamnă altceva.-Citez: ...in data de 8 nov Sfintii Ingeri nu trebuie pomeniti ca sfinti ai acelei zile. Eu stiu ca sfintii ingeri se cinstesc, se praznuiesc in Biserica. Iar biserica unde slujesc poarta hramul sfintilor Ingeri Mihail si Gavriil.
Şi unde scrie acolo că doar preotul are voie să mănânce din resturile acelei prescuri? Întrebarea era despre preoţi, pentru că ei gestionează darurile altarului, dar asta nu înseamnă că din prescura înălţată să mănânce doar el, căci alte prescuri nici nu se foloseau. Chiar şi dacă erau aduse, ele rămăneau pentru uz extraliturgic. În Grecia şi astăzi se aduci zeci de prescuri mari, dintre care doar una se foloseşte la Proscomidie (având toate 5 peceţi pe ea), apoi se taie la anafură. Restul se împart între preoţi şi aceştia le mănâncă acasă cu mâncarea obişnuită, deşi canonul spune să nu se mănânce. Dar asta face preoţii greci până astăzi: mănâncă grătarul cu prescuri pe care lumea le cumpără de la orice brutărie, încât se adună în cantităţi uluitoare.Este vorba de canonul 10 al lui Nicolae al Constantinopolului si can 5 al aceluiasi. Din acesta din urma rezulta ca se cuvine ca preotul sa manance in biserica partile din prescura ce s-a inaltat.
Păi dacă ştiţi ce spune Taft, vă daţi seama că ar trebui nici să nu turnăm vinul la Proscomidie, ci să-l turnăm abia înainte de Intrarea Mare.As dori sa intreb vis-a-vis de acest subiect daca in cele din urma se binecuvanteaza (daca se face semnul) sau nu la unirea vinului cu apa la Proscomidie. Stiu ce spune Taft. Este valabil ad literam acel canon 12 al lui Nichifor Marturisitorul astazi?
Nici vorbă. Anafura este anterioară binecuvântării pânii şi vinului la Priveghere şi cele 2 binecuvântări au scopuri total diferite. Una se ia pe nemâncate, iar după alta nu se mai mănâncă.In privinta originii anafurei as emite parerea ca provine din mediul monahal de la Litie unde se binecuvanta painea cu vinul.
Înapoi la “Dumnezeiasca LITURGHIE. Istorie, rânduială şi explicare”
Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 2 vizitatori