Rânduieli legate de unele sărbători sau perioade liturgice

[Victor]

Ce Evanghelie se citeste (autor, capitol si versete), la Liturghie, in prima zi de dupa Rusalii, de praznicul Preasfintei Treimi?
Cand am ascultat-o anul acesta, mi-a mers la inima, si as vrea sa stiu unde o gasesc in Biblie

[protosinghel]

1. Luni după Rusalii nu este Sărbătoarea Sfintei Treimi, ci Ziua Sfântului Duh. În calendarul românesc e o greşeală gravă în acest sens.
Ca să fie mai clar pt toţi, am postat aici răspunsul despre Praznicul Sfintei Treimi.

2. Matei 18:10-20.

10. Vedeţi să nu dispreţuiţi pe vreunul din aceştia mici, că zic vouă: Că îngerii lor, în ceruri, pururea văd faţa Tatălui Meu, Care este în ceruri.
11. Căci Fiul Omului a venit să caute şi să mântuiască pe cel pierdut.
12. Ce vi se pare? Dacă un om ar avea o sută de oi şi una din ele s-ar rătăci, nu va lăsa, oare, în munţi pe cele nouăzeci şi nouă şi ducându-se va căuta pe cea rătăcită?
13. Şi dacă s-ar întâmpla s-o găsească, adevăr grăiesc vouă că se bucură de ea mai mult decât de cele nouăzeci şi nouă, care nu s-au rătăcit.
14. Astfel nu este vrere înaintea Tatălui vostru, Cel din ceruri, ca să piară vreunul dintr-aceştia mici.
15. De-ţi va greşi ţie fratele tău, mergi, mustră-l pe el între tine şi el singur. Şi de te va asculta, ai câştigat pe fratele tău.
16. Iar de nu te va asculta, ia cu tine încă unul sau doi, ca din gura a doi sau trei martori să se statornicească tot cuvântul.
17. Şi de nu-i va asculta pe ei, spune-l Bisericii; iar de nu va asculta nici de Biserică, să-ţi fie ţie ca un păgân şi vameş.
18. Adevărat grăiesc vouă: Oricâte veţi lega pe pământ, vor fi legate şi în cer, şi oricâte veţi dezlega pe pământ, vor fi dezlegate şi în cer.
19. Iarăşi grăiesc vouă că, dacă doi dintre voi se vor învoi pe pământ în privinţa unui lucru pe care îl vor cere, se va da lor de către Tatăl Meu, Care este în ceruri.
20. Că unde sunt doi sau trei, adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor.

[presviter]

HRISTOS A ÎNVIAT !

1.Care este originea omiterii rugăciunii "Împărate ceresc" în perioada Penticostarului ?
2.Cum trebuie procedat în această perioadă cu troparul Ceasului III de la epicleză ? Poate fi omis şi el ?
3.Evanghelia de la Luca din Marţea Luminată are vreo legătură cu frîngerea Agneţului din Joia Mare ?

[Alexandru b17]

In a doua zi de Pasti la prinoase ce rugaciune se va folosi, in cazul in care se vor aduce oua? Dar in celelalte zile din Saptamana Luminata precum si in perioada pana la Inaltare?

[protosinghel]

In a doua zi de Pasti la prinoase ce rugaciune se va folosi, in cazul in care se vor aduce oua? Dar in celelalte zile din Saptamana Luminata precum si in perioada pana la Inaltare?

1. Rugăciunea care se citeşte în BOR pt prinoase este de fapt pt colivă, iar preoţii o citesc "prin extensie" şi mai mult pt a-i putea pomeni cu voce tare (aşa cum le place la babe) pe cei care au adus prinoasele.
2. Prinoasele urmează să fie mâncate la masă, de aceea cred că este suficientă rugăciunea de binecuvântare a mesei, iar pomenlnicele să fie pomenite la Liturghie (unde e mai important). Nu cred că trebuie schimbată destinaţia rugăciunii pt colivă, mai ales că există o practică ortodoxă generală de a nu binecuvântată de fiecare dată tot felul de prinoase, decât atunci când se aduc prima dată în an ca o "pârgă a firii".
3. Pentru Săptămâna Luminată nu există rânduieli speciale de binecuvântare a prinoaselor şi atunci se procedează ori ca la punctul 1, ori ca la punctul 2.

E o părere subiectivă. Aveţi tot dreptul să nu fiţi deacord.

[Alexandru b17]

In a doua zi de Pasti la prinoase ce rugaciune se va folosi, in cazul in care se vor aduce oua? Dar in celelalte zile din Saptamana Luminata precum si in perioada pana la Inaltare?

1. Rugăciunea care se citeşte în BOR pt prinoase este de fapt pt colivă, iar preoţii o citesc "prin extensie" şi mai mult pt a-i putea pomeni cu voce tare (aşa cum le place la babe) pe cei care au adus prinoasele.

Deci la sfarsitul Inmormantarii/ Parastasului/ Litiei pentru adormiti ar trebui sa se binecuvinteze coliva?

[protosinghel]

1.Care este originea omiterii rugăciunii "Împărate ceresc" în perioada Penticostarului ?

Cred că originea acestei omiteri este legată de dorinţa de a transpune liturgic cuvintele Mântuitorului: "Vă este de folos ca să mă duc Eu. Căci dacă nu Mă voi duce, Mângâietorul nu va veni la voi, iar dacă Mă voi duce, Îl voi trimite la voi." (Ioan 16:7). E ca şi cum am trăi împreună cu Apostolii perioada de după Învierea lui Hristos, ca apoi, iarăşi împreună cu ei, să ne bucurăm de venirea Duhului Sfânt. Până la urmă e omitere simbolică, care nu înseamnă absenţa invocării Duhului Sfânt în Biserică.

2.Cum trebuie procedat în această perioadă cu troparul Ceasului III de la epicleză ? Poate fi omis şi el ?

Regula omiterii rugăciunii "Împărate ceresc" e mult mai veche decât introducerea troparului Ceasului III ca adaos la epicleză. Tocmai de aceea regula respectivă nu s-a extins la acel tropar, mai ales că unii l-au considerat ca element indispensabil Liturghieii, unii confundându-l chiar cu epicleza propriu-zisă. Până la urmă, acel tropar trebuie scos de tot sau cel puţin în această perioadă, dacă e să fim consecvenţi principiului tipiconal.

3.Evanghelia de la Luca din Marţea Luminată are vreo legătură cu frîngerea Agneţului din Joia Mare ?

Ca să nu ajungeţi la astfel de speculaţii, trebuie mai întâi de ştiut că între sfinţirea Agneţului în Joia Mare (mă refer la ăla "pt bolnavi") şi punerea lui în chivot în ziua de Marţi din Săptămâna Luminată aşa cum prevede Penticostarul românesc, nu există nicio legătură. Penticostarul a prevăzut asta din motive tehnice, iar logica este următoarea: Agneţul se sfinţeşte joi, apoi până marţia viitoare se fac slujbe în fiecare zi, iar preotul are posibilitatea să supravegheze procesul de uscare a Sfintelor Taine. Când acestea s-au uscat bine, în ultima zi a slujbelor pascale în parohii, preotul î-l pune în chivot. Ar putea să o facă şi mai devreme, dacă Tainele sunt uscate f. bine, pt că nu-i obligatoriu a le lăsa până marţi. Acum, cu posibilităţile moderne de a grăbi procesul de uscare, Sfintele Taine pot fi puse în chivot în aceeaşi zi, adică chiar în Joia Mare, cum defapt şi fac mulţi preoţi, mai ales în Biserica Rusă (nu ştiu de cea Greacă).
Iar cât priveşte Evanghelia din ziua de Marţi (cu Luca şi Cleopa, şi frângerea pâinii în Emaus), ar fi fost corect dpdv biblic ca ea să se citească tot la Vecernia din prima zi de Paşti (numită la români "a doua Înviere"), pt că evenimentul a avut loc în seara de Înviere şi cred că arbitrar a fost pusă în ziua de marţi, pt a fi cât mai aproape de Paşti, dar fără vreo legătură cu ziua de marţi.

P.S. Vă mulţumesc pt întrebările f. complexe pe care le adresaţi. Poate că uneori nu fac faţă aşa cum vă aşteptaţi, dar totuşi mă mobilizează şi mă motivează.

[presviter]

Am o nelămurire de multă vreme:
de ce salcia de la Florii se sfinţeşte, iar frunzele de nuc de la Rusalii nu ?
Vă mulţumesc !

[protosinghel]

de ce salcia de la Florii se sfinţeşte, iar frunzele de nuc de la Rusalii nu ?

Pentru că salcia (de fapt: ramurile de finic) sunt menţionate în Scriptură şi au fost folosite dintotdeauna în cultul Bisericii din Ierusalim, de unde au trecut la toţi ceilalţi.
La Rusalii însă, frunzele şi florile (rozele) vin din tradiţia păgână romană şi au fost doar tolerate, dându-li-se chiar anumite simbolisme, dar ele nu sunt totuşi obligatorii şi indispensabil legate de Duminica Cincizecimii.

[presviter]

Dar tocmai cele venite de la păgâni ar fi avut mai mare nevoie de încreştinare, aşa precum cununiile şi paharul de obşte.
Doar frunzele de nuc nu sunt pe acelaşi plan cu diversele plante din ritualurile populare.
Curioasă omisiune.

[IoanR]

Părinte Petru, am o întrebare: în perioada dintre Duminica Tomii şi Înalţare, la sfârşitul Sfintei Liturghii se zic cântările obişnuite ( "Bine este cuvântat...", "Să se umple..." Fie numele Domnului") sau în locul lor se zice "Hristos a înviat" ca în Săptămâna Luminată? Din tipice reiese ca doar în loc de "Am văzut lumina" se zice "Hristos a înviat" Sunt din partea de vest a tării şi aici se obisnuieşte să se zică până la Inălţare "Hristos a înviat" în locul acestor cântări, chiar şi în mănăstiri. Care varianta este corecta?

[protosinghel]

Părinte Petru, am o întrebare: în perioada dintre Duminica Tomii şi Înalţare, la sfârşitul Sfintei Liturghii se zic cântările obişnuite ( "Bine este cuvântat...", "Să se umple..." Fie numele Domnului") sau în locul lor se zice "Hristos a înviat" ca în Săptămâna Luminată? Din tipice reiese ca doar în loc de "Am văzut lumina" se zice "Hristos a înviat" Sunt din partea de vest a tării şi aici se obisnuieşte să se zică până la Inălţare "Hristos a înviat" în locul acestor cântări, chiar şi în mănăstiri. Care varianta este corecta?

Începând cu Duminica Tomii, doar în loc de "Am văzut lumina..." se cântă "Hristos a înviat", iar restul se cântă ca de obicei.
De asemenea, la Otpusturile mari (la Vecernie şi Utrenie), "Ceea ce eşti mai cinstitiă..." NU se înlocuieşte cu "Luminează-te, luminează-te...".
Aşa spun cărţile. Restul sunt neştiinţă şi inovaţie.

[IoanR]

Multumesc pt raspuns si pt lamurirea suplimentara legata de otpustul mare.

[florin]

Care este stihul ce se zice la Canoanele unui Mucenic si Arhidiacon? Sfinte Sfintite Mucenice... sau Sfinte Mucenice si Arhidiacone... ?

[protosinghel]

Care este stihul ce se zice la Canoanele unui Mucenic si Arhidiacon? Sfinte Sfintite Mucenice... sau Sfinte Mucenice si Arhidiacone... ?

Ambele sunt corecte şi valabile. Nu-i cazul să vă problematizaţi de la aşa ceva.

[presviter]

În 2013 avem Botezul Domnnului duminică, 6 ianuarie. Eu știam că în astfel de cazuri se ține ajunul specific acestei sărbători vineri, când este și zi aliturgică, deoarece ajunarea nu poate fi ținută sâmbătă. Însă calendarul bisericesc din 2013 indică ziua de vineri ca aliturgică și zi de harți, iar ziua de sâmbătă cu mențiunea post.
Cum este corect ?

[protosinghel]

Corect ar fi ca tot vineri să fie zi de post, iar sâmbătă să nu mai fie nici un fel de post. Ziua aliturgică fără post aspru este un nonsens.
Dar nu-i un păcat nici dacă vineri ţinem postul mai aspru, iar sâmbătă mai uşor, ca să nu se smintească cei smintiţi.
Până la urmă, sensul acestui post aspru s-a pierdut demult. El nu are nimic cu consumarea Aghesmei, ci era postul prebaptismal al catehumenilor. De aceea, la o eventuală reformă calendaristică, cred că ar trebui anulate aceste relicve istorice sau de le rânduit cumva mai logic.

[presviter]

sensul acestui post aspru s-a pierdut demult. El nu are nimic cu consumarea Aghesmei, ci era postul prebaptismal al catehumenilor.

Dar pentru botez era de ajuns o singură zi de ajunare ?
Iar la Rusalii cum se făceau botezuri, fără nici o ajunare ?

[protosinghel]

Dar pentru botez era de ajuns o singură zi de ajunare ?

Ei, iniţial se postea mai mult (după cum stabilea episcopul), dar odată cu despărţirea Naşterii Domnului de Teofanie, postul a trecut înaintea Naşterii (şi cu timpul a fost adus la 40 de zile şi generalizat), iar înainte de Teofanie a rămas o singură zi de post, care era aspru (ca în Vinerea Mare, care e tot prebaptismală). Noi nu ştim să ne bucurăm cum trebuie de sărbători, devenind fie lacrimogeni, fie abuzivi în ale mâncării. Vechii creştini însă nu avea prea multe bucate şi combinau mai reuşit bucuria duhovnicească cu înfrânarea (nu neapărat în sens de post).

Iar la Rusalii cum se făceau botezuri, fără nici o ajunare ?

Deşi la Rusalii cântăm "Câţi în Hristos v-aţi botezat" şi ştim că şi la Cincizecimea biblică multă lume s-a botezat, izvoarele liturgice nu vorbesc nimic despre botez în masă în ziua de Rusalii. Deci s-ar putea ca imnul "Câţi în Hristos v-aţi botezat" să se fi cântat doar ca amintire de botezul primilor creştini sau să fi fost un obicei local care niciodată nu s-a generalizat aşa cum s-a întâmplat cu Paştele şi Bobotează (mai puţin Naşterea Domnului). Şi unul din motivele negeralizării putea fi inclusiv imposibilitatea de a te pregăti cu Post înainte de aceasta...

[FlorinOnutu]

Pr. Petru, daca nu se mai boteaza nimeni in aceste zile de sarbatoare, nu este mai corect sa se cante "Sfinte Dumnezeule"?