Anathema

Tot ce e legat de domeniile de mai sus...
vechiul forum

Anathema

Mesaj necititde vechiul forum » 31 Dec 2008, 13:23

Ce înseamnă "anathema"?
1. Trimitere în iad sau
2. Separare de Bisericã
sau poate altceva?
Ori 1=2?
Sensul cuvântului grecesc Ανάθεμα (anathema) s-a modificat în timp de la cel de ofrandă adusă zeilor la cel de separare, împărţire, exilare, excomunicare sau chiar a acuza, denunţa, blestema.

Insuşi cuvântul poate fi întâlnit în Noul Testament în mai multe locuri:
1 Cel ce nu iubeşte pe Domnul sã fie anatema! Maran atha! (Domnul vine sau vino Doamne). 1Cor 16:22
2 Căci aş fi dorit sã fiu eu însumi anatema de la Hristos pentru fraţii mei, cei de un neam cu mine, după trup [...] Rom 9:4
3 Dar chiar dacă noi sau un înger din cer v-ar vesti altă Evanghelie decât aceea pe care v-am vestit-o - să fie anatema!
Precum v-am spus mai înainte, şi acum vă spun iarăşi: Dacă vă propovăduieşte cineva altceva decât aţi primit - sã fie anatema! Gal 1: 8-9
etc.

Un alt loc în care se vorbeşte indirect de anathema este I Cor. 5:5:
"Să daţi pe unul ca acesta satanei, spre pieirea trupului, ca duhul să se mântuiascã în ziua Domnului Iisus. "
Un loc foarte controversat din Sf. Scriptura. Câte talcuiri atâtea păreri; Sf. Efrem Sirul scrie cã aici se vorbeşte despre anatemizare ca o despărţire de bisericã (comunitate), ca păcătosul sã fie lăsat cu faptele sale, ca nu cumva făcând parte din comunitate să-i ducă la pierzanie şi pe alţii.
Sf. Teofilact al Bulgariei dă altã tâlcuire: trupul fratelui ce a greşit va fi "transmis" (în alte traduceri ale Sf. Scripturi întâlnim anume o "transmitere" a păcătosului satanei şi nu "a da" precum in versiunea romaneasca"; deşi pare un detaliu nesemnificativ acest "transmite" ne dă de înţeles că hotarârea nu e definitvă şi în caz că se va pocăi, cel ce a greşit se poate întoace-n Biserică), ca satana să-l chinuie cu boli, spre a-l slăbi (caci de la aceasta vin patimile trupeşti), astfel pedepsind trupul se va salva sufletul (aceasta însã nu înseamnã cã sufletul şi trupul s-ar putea mântui separat).

În trecut trecut excomunicarea şi anatema erau practici distincte. Excomunicarea era interzicerea unei persoane sau grup de persoane Euharistia şi participarea la serviciile divine, pe când Anatema era privită ca o despărţire completă de Biserică.

Deci, se pare ca 2=1, în caz că omul nu se pocăieşte şi nu se reîntoarce la Ortodoxie (căci nu se anatemizează persoane [chiar dacă avem câteva excepţii în istorie] ci învăţături) el rămâne în afara Bisericii, iar aceasta înseamnă şi o condamnare la iad (deşi aici din nou apare întrebarea, există mântuire în afara Bisericii?)

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje: 5387
Membru din: 01 Apr 2008, 15:53
Confesiune: ortodox
Preocupări: liturgică, misiune
Localitate: Portugalia
Contact:

Re: Anathema

Mesaj necititde protosinghel » 07 Mar 2009, 23:50

Cuvântul ἀνάθεμα, întâlnit de mai multe ori în Sfânta Scriptură, nu are sensul de blestem sau condamnare extremă, aşa cum înţeleg cei mai mulţi, căci după porunca Domnului (vezi „Predica de pe Munte”), nimeni nu are dreptul să blesteme sau să condamne la moarte pe cineva: fie că e vorba de moartea trupului, fie că de cea a sufletului. Biblic şi canonic, noţiunea de „anáthemă” are în Ortodoxie sensul de excomunicare din Biserică pentru abateri canonice, dar mai ales dogmatice deosebit de grave.
De fapt, iniţial acest termen nu avea un înţeles negativ ca cel de astăzi, ci unul pozitiv. Ἀνά-θεμα se referea la o persoană sau un lucru pus de o parte pentru Domnul. Cu timpul, termenul a căpătat un înţeles negativ, dar nu unul extrem, ci din contra, un sens care nu exclude compasiunea şi optimismul. Dacă e să extindem în acest înţeles noţiunea de „anathemă”, atunci: a da pe cineva anathema înseamnă a-l excomunica din Biserică şi a-l da în grija exclusivă a lui Dumnezeu. Deci, atunci când Biserica dă pe cineva „anathema”, Ea nu face altceva decât să îndepărteze pentru totdeauna un mădural mort, pentru că acesta prezintă un pericol pentru unitatea şi curăţia Bisericii. De asemenea, Biserică refuză să-i împărtăşească celui anathemizat Sfintele Taine cele mântuitoare, lăsându-L pe Dumnezeu să facă ce vrea cu acea persoană, fără ca Biserica să-l pomenească măcar la rugăciune şi să mijlocească pentru cel anathemizat (ceea ce nu se întâmplă în cazul unei persoane care este excomunicată temporar şi nici măcar a unui cleric caterisit).

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje: 5387
Membru din: 01 Apr 2008, 15:53
Confesiune: ortodox
Preocupări: liturgică, misiune
Localitate: Portugalia
Contact:

Re: Anathema

Mesaj necititde protosinghel » 07 Mar 2009, 23:53

Aşa spun ruşii "Anathema" în Duminica Ortodoxiei, la citirea Synodikonului.
Aici, de fapt, e doar o parte, tocmai cea specifică ruşilor (legată de ţar şi altele de genul ăsta). Ceea ce m-a impresionat însă, e că sunt daţi atanthema şi comuniştii.


Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje: 5387
Membru din: 01 Apr 2008, 15:53
Confesiune: ortodox
Preocupări: liturgică, misiune
Localitate: Portugalia
Contact:

Re: Anathema

Mesaj necititde protosinghel » 07 Mar 2009, 23:55

Rânduiala anathemizării ereticilor în Duminica Ortodoxie, o găsiţi aici.
O mai regăsiţi şi pe alte bloguri, dar aici textul şi rânduiala sunt mai clare. În fond, e acelaşi text.


Înapoi la “CANOANE şi REGULI BISERICEŞTI”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 2 vizitatori

Crestinism Ortodox.com. Catalogul Resurselor Ortodoxe pe Internet free counters
PELERIN ORTODOX
cron