Rigorile vieţii creştine. Istorie şi actualitate

Tot ce e legat de domeniile de mai sus...
Petre C
Mesaje:606
Membru din:24 Noi 2008, 21:42
Confesiune:ortodox
Localitate:Bucuresti
Contact:
Rigorile vieţii creştine. Istorie şi actualitate

Mesaj necititde Petre C » 01 Aug 2010, 12:18

Discuţia a început aici.
Părinte, văd că vorbim despre lucruri şi tipuri de oameni diferite.
În primul rând haideţi să ne ţinem de întrebările concrete care au fost puse: cele legate de dansurile la nuntă şi mergerea la mare.
Aţi văzut că eu sunt împotriva dansurilor la nuntă şi adaug că nu agreez nici participarea (fie şi vizuală) la întrecerile sportive şi mai ales la meciurile de fotbal. Argumentele teologice aduse de sf. voastră sunt bune şi valabile, chiar dacă sunt pe alocuri exagerate şi nu mă tem să spun chestia asta.

Sportul în sine este bun (recomandat şi de Clement Alexandrinul, care a trăit pe la începuturile "glorioase" ale creştinismului), iar mergerea la mare, făcută strict pt sănătate, nu cu duh curvesc, este şi ea bună, pt că sănătatea este un dar de la Dumnezeu care trebuie valorificat.
Dacă aţi fi în starea mea de sănătate acum, m-aţi înţelege şi pe mine şi aţi înţelege şi ce vrea Domnul de la noi. Deschid o paranteză pe care nu am vrut să o deschid: dacă eu, pe lângă tratamentul medicamentos, nu voi face gimnastică şi nu voi înota, voi rămâne ţintuit la pat. Am întrebat zilele trecute pe un mare stareţ din Sfântul Munte şi mi-a dat toată binecuvântarea să le fac, deşi călugării din mănăstirea lui, dacă nu au probleme de sănătate, nu bagă nici picioarele în mare, chiar dacă o au sub nas. Cu toate astea, în afară de câteva exerciţii elementare făcute la chilie, altceva nu voi putea face (cel puţin la moment).
Şi ţinând cont de astea, sunt îndreptăţit să cred că şi alţii au nevoie să meargă la mare, respectând limitele decenţei.

Iar acum să trecem la lucrurile mai complicate.
Să nu ne amăgim cu vreun oarecare trecut glorios al Bisericii. Oamenii au avut din totdeauna aceleaşi patimi, iar istoria a avut deopotrivă "îngeri şi demoni".
Sf. voastră aveţi dreptate că monahii de astăzi s-au "mirenizat" foarte mult, trăind mai mult lumeşte, dar acum nu despre asta vorbeam. Am dreptate însă şi când spun că monahismul "a complicat" într-o anumită măsură viaţa creştinilor.
În trecut chiar şi monahii aveau un singur post de durată (patruzecimea) + miercurea şi vinerea. Acum avem 4 posturi de durată, care sunt destul de împovărătoare pt mireni (mai ales că Postul Sf. Apostoli a fost anul ăsta de 6 săptămâni, iar de la Crăciun până la începutul Postului Mare a fost doar o lună de dulce - pe stil vechi). Iar pentru mireni postul alimentar implică şi postul conjugal. (Iar despre legări la ulei pt mireni sau alte reguli şi mai stricte, chiar mi se pare de prisos se amintesc. Dumnezeu să mă ierte, dar e o mare tâmpenie).
Slujbele care în istoria Bisericii permanent s-au tot lungit, tot nu corespund cu îndemnul din Didahia de a spune doar de 3 ori pe zi "Tatăl nostru" şi nimic mai mult. Vechile slujbe în general erau cam de 30 de minute nu mai mult.
Şi când spun astea nu desfiinţez posturile şi pravila de rugăciune (aşa cum sunt convins că vor deduce unii), ci vreau să arăt că creştinii CARE VOR, se ridică la un nivel destul de înalt în lucrarea lor duhovnicească. Şi dacă am forţa mai mult, vom ajunge la un REZULTAT CONTRARIU, mai ales că Evanghelia vine cu mesajul libertăţii în Hristos, nu al împovărării şi complicării relaţiei cu Dumnezeu. Scriptura ne cheamă la un discernământ maxim, greu de realiza: "Trăiţi ca oamenii liberi, dar nu ca şi cum aţi avea libertatea drept acoperământ al răutăţii, ci ca robi ai lui Dumnezeu" (I Petru 2:16). Haideţi să vedem ce înseamnă asta şi să nu cădem dintr-o extremă în alta.
(A se vedea şi această discuţie)
Ma bucur pentru cele scrise aici si sunt de acord cu ele.

Sanatate!
"Că de voi şi umbla în mijlocul morţii, nu mă voi teme de rele; că Tu cu mine eşti." Ps. 22,4

Petre

Avatar utilizator
maria_andreea
Mesaje:1540
Membru din:23 Apr 2008, 13:33
Confesiune:ortodox
Preocupări:mecanică, finanţe, teologie, natură
Localitate:Sibiu
Contact:

Re: Persoana preotului. Comportamentul în situaţii speciale

Mesaj necititde maria_andreea » 01 Aug 2010, 13:24

Citind dintr-o carte scrisă de Ellen G. White ( :geek: adventistă de ziua a 7-a), Calea către Hristos, p. 66-68 am întâlnit un posibil răspuns la întrebările mele. Voi cita din această carte şi mă interesează ce părere aveţi despre acest punct de vedere.
Lucrarea mântuirii constituie un subiect pe care îngerii doresc să-l înţeleagă în profunzime. Oare nu este şi acum subiectul acesta demn de consideraţie şi de un studiu atent ? Ar trebui să medităm, la misiunea Aceluia care a venit să mântuiască poporul Lui de păcate. Astfel, prin contemplarea mrilor teme ale cerului, credinţa şi iubirea noastră vor devenii mai puternice, iar rugăciunile noastre vor fi tot mai ascultate de Dumnezeu, pentru că ele vor fi tot mai pline de credinţă şi de iubire. Ele vor fi inteligente şi călduroase. Se vor manifesta o încredere mai statornică în Domnului Hristos şi o experienţă zilnică şi vie a puterii Sale de a-i mântui în mod desăvârşit pe toţi cei care vin la Dumnezeu prin El.

În timp ce medităm la desăvârşirea Mântuitorului nostru, vom dorii să fim cu totul transformaţi şi înnoiţi după chjipul Său curat. Sufletul nostru va înseta şi va flămânzii după asemeănarea cu Cel pe care Îl adoră. Cu cât gândurile noastre se vor ocupa mai mult cu Domnul Hristos, cu atât mai mult le vom vorbi şi altora despre El şi Îl vom reprezenta în lume prin viaţa noastră.

Sfânta Scriptură [şi "cărţile sfinte"]nu ar trebui studiată niciodată fără rugăciune. Înainte de a deschide paginile ei, ar trebui ar trebui să ne rugăm pentru iluminarea Duhului Sfânt. Când Natanael a venit la Domnul Hristos, Mântuitorul a exclamat: "IAtă cu adevărat un israelit în care nu este vicleşug". "De unde mă cunoşti ?" a întrebat NAtanael. Drept răspuns Iisus i-a zis: "Te-am văzut mai înainate ca să te cheme Filip, când erai sub smochin" (Ioan 1, 47-48). Domnul Hristos ne va vedea şi pe noi în locurile tainice la rugăciune, dacă Îl vom căuta, cerând de la El lumină pentru a cunoaşte adevărul. Îngerii din ceruri vor fi cu aceia care caută cu umilinţă călăuizrea duvină.
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)

Pr Haralambie
Mesaje:895
Membru din:14 Ian 2010, 19:54
Confesiune:ortodox
Preocupări:Sensul vieţii
Localitate:BOR
Contact:

Re: Persoana preotului. Comportamentul în situaţii speciale

Mesaj necititde Pr Haralambie » 02 Aug 2010, 02:21

Argumentele teologice aduse de sf. voastră sunt bune şi valabile, chiar dacă sunt pe alocuri exagerate şi nu mă tem să spun chestia asta.
Puteti sa-mi spuneti exagerarile? pt ca asa am inteles de la sf Parinti ca Dumnezeu a dat unora sa vada lipsurile altora pt indreptare.

Sportul în sine este bun (recomandat şi de Clement Alexandrinul, care a trăit pe la începuturile "glorioase" ale creştinismului)
Da, cel pt sanatete, indiferent de natura lui, asta niciodata nu am contestat, dar nu cel pt senzatie si placere condamnat cu vehementa de sf parinti , (sf Ioan G de Aur vb clar si pe indelete la acest capitol care oricum eu il consider fundamental)iar Clement Alexandrinul, profesorul lui Origen daca vb despre sport in general nu stiu la ce se refera , in sine sunt multe bune dar pt slabiciunea unora devin rele , oricum biserica nici nu la canonizat nici nu la condamnat, dar nici nu la ales ca model.
iar mergerea la mare, făcută strict pt sănătate, nu cu duh curvesc, este şi ea bună, pt că sănătatea este un dar de la Dumnezeu care trebuie valorificat.
Si aici sunt intru totul de acord, dar aste-s cazuri exceptionale
Dacă aţi fi în starea mea de sănătate acum, m-aţi înţelege şi pe mine şi aţi înţelege şi ce vrea Domnul de la noi.
Pt a nu lasa sa se inteleaga ca e usor a vb din teorie cind nu esti trecut prin greutati, tr sa spun ca mi-a facut si mie parte Dumnezeu de necazuri, boli, operatii si nu usoare, va inteleg f bine.


Iar acum să trecem la lucrurile mai complicate.
Să nu ne amăgim cu vreun oarecare trecut glorios al Bisericii.
Dar nici sa nu uitam faptul ca noi deocamdata seceram cele ce inaintasii nostri au semanat si lucrat(invatam din munca lor luindu-le pe toate de a gata), si ca noi cele ce aproape nu le intelegem, sau de abia le descoperim ei le au pecetluit de multe ori cu propriul lor singe. Sa nu uitam nici de viata, nevointele, harismele inaintasilor care azi par doar povesti de necrezut si nici de sutele de mii sau poate chiar milioane de mucenici ,care tr sa recunoastem ,in trecut a fost mai multi.
Oamenii au avut din totdeauna aceleaşi patimi, iar istoria a avut deopotrivă "îngeri şi demoni".
Da, numai ca zelul ortodocsilor de acum sa mai racit ...
Sf. voastră aveţi dreptate că monahii de astăzi s-au "mirenizat" foarte mult, trăind mai mult lumeşte, dar acum nu despre asta vorbeam.
Am spus eu asta? Doar in treacat am spus despre crestinism in general, dar daca tot veni vb cam este adevarat si acest fapt , fara sa generalizez.
Am dreptate însă şi când spun că monahismul "a complicat" într-o anumită măsură viaţa creştinilor.
În trecut chiar şi monahii aveau un singur post de durată (patruzecimea) + miercurea şi vinerea.
Poate aveti, dar daca analizam atent contextul istoric(eu va spun acum parerea mea) si conditiile in care a avut loc increstinarea vedem ca nici nu a avut cum de la inceput sa aiba organizarea care a capatat-o pe parcurs, din 2 motive:1 lipsa unui consens din pricina conditiilor dificile de prigoana si nestatornicie si 2 :starea de pruncie a majoritatii crestinilor , cind mereu , mereu se increstinau si Biserica avea tot timpul multi incepatori, iar pt incepatori cred ca era necesar o oarecare vietuire mai libera (cum si ap Pavel spune cu lapte v-am crescut..., sinu v-am putut vorbii ca unor oameni duhovnicesti...;cred ca sub calauzirea Duhului Sfant, Biserica a intrat pe fagasul ei normal mai tirziu cind sa ivit prilejul potrivit.
A procedat ca si in cazurile individuale care chiar sf voastra ati spus mai jos ca daca fortezi de la inceput prea tare se ajunge la contrariu, dar varga indoindu-se putin cite putin se ajunge la rezultatul dorit , la fel s-a intimplat si cu Biserica,
Dar mai tirziu daca ne uitam la felul alimentatiei parintilor din egipt in care in toata vremea mancau doar piine si apa, unii la o saptamina, altii la 2-3 zile, altii 1 data in zi sau de 2 ori ,altii doar putina fiertura, care pt altii era doar un pogoramint pt oaspeti si daca mai citim ce au scris ei vedem ca totusi posteau chiar la apogeu.
Si apoi lipsa marturiilor nu inseamna obligatoriu si a faptului(ca la protestanti)in privinta postului, dupa sf Nicodim Aghioritul (Pidalion)si sf Simeon al Tesalonicului (Tratatul II Intrbarea 54), care aduc ca argument pe sf Sava cel Sfintit ,(care a participat la al IV -lea sinod ecumenic )si sf Ioan Damaschinul(la al VI-lea) si dupa alte tipice si referinte imparatesti din sf munte , celelalte 3 posturi au fost asezate dintru inceput cu Postul cel Mare, aici fara sa mai amintesc de referintele lui Braniste.
Daca mai tinem cont si de timpul cind se facea liturghia primara(seara), subintelegind ajunul pina atunci si cit de des se impartaseau ei.
Daca mai tinem cont si ce se intelege in o zi de post dupa cum explica sf Nicodim Aghioritul(in pidalion can 69), adica paine si apa o data in zi, dupa ora 15, concluzionez ca nu s-au inasprit posturile ci s-au usurat.
Altfel ce sa inteleg prin ''complicatie''? Ca ne aflam pe un drum gresit? Ca Biserica a gresit ? Ca au lipsit parintii purtatori de Duh Sfant in Biserica noastra ? Ca nu a fost calauzita de Duhul Sfant, care a spus ca ne va invata toate? Este exact ceea ce vor sa auda protestantii si ecumenistii, ca nici o Biserica nu este pastratoare de Adevar in totalitate ci are doar parti, inteleg ca sunt parinti care au gresit si unele soboare chiar, dar nu concep ca intreaga Biserica.
Acum avem 4 posturi de durată, care sunt destul de împovărătoare pt mireni (mai ales că Postul Sf. Apostoli a fost anul ăsta de 6 săptămâni, iar de la Crăciun până la începutul Postului Mare a fost doar o lună de dulce - pe stil vechi). Iar pentru mireni postul alimentar implică şi postul conjugal.
Acum stau si eu si ma intreb, daca calugarul poate sta tot timpul fara relatii sexuale , mirenii nici pt oarecare perioade de timp nu pot? Doar si ei sunt chemati sa duca o viata superiora oricum celei biologice, atunci care mai sunt nevointele si virtutile la care sunt chemati de Dumnezeu sa le lucreze ?.

In concluzie tininind cont de starea de obezitate si boala a celor mai multi crestini din excesul de mancare , pe de o parte , iar pe dealta de pacatele ce se gasesc la scaunul spovedaniei, asta pe linga cele ce am invatat si practicat in privinta postului, consider ca posturile stabilite de Biserica sunt foarte potrivite.
indiferent cit am da-o noi cotita, suntem totusi chemati la o rastignire oricum a omului cel din afara, a trupului cu patimile si poftele, precum si sf Isac Sirul spune in filocalia 10, ca nimeni nu s-a urcat la cer cu rasfatul si odihna ci cu crucea de fiecare zi si prin suferinta
(Iar despre legări la ulei pt mireni sau alte reguli şi mai stricte, chiar mi se pare de prisos se amintesc. Dumnezeu să mă ierte, dar e o mare tâmpenie).
Aici nici eu nu sunt de acord cu poverile puse de cei care nu vor sa le ridice nici cu degetul, totusi sunt oameni tari care intrec cu mult in anumite virtuti chiar pe duhovnic dintr-un zel laudabil, tr sa nu folosim patul lui Procust in orice situatie si sa lipsim de cununi pe cei care pot sa le dobindeasca, exista alte oportunitati de smerenie pt cei care alearga repede

Slujbele care în istoria Bisericii permanent s-au tot lungit, tot nu corespund cu îndemnul din Didahia de a spune doar de 3 ori pe zi "Tatăl nostru" şi nimic mai mult.
Didahia nu mi-se pare o referinta potrivita intrucit este considerata apocrifa, dar daca e pomenita doar in treacat ma opresc si eu aici. Doar completind si amintind si de cele spuse de apostolul Pavel: Neincetat va rugati...,si Privegheati si va rugati in toata vremea ca sa nu intrati in ispita..., ca intr-un final sa iasa ceva bun.
Vechile slujbe în general erau cam de 30 de minute nu mai mult.
Pt noi calugarii ritualul complet si facut zi de zi are ceva lungime dar pt mireni 3 ore pe saptamina de rugaciune, cum in mare parte vin doar Duminica , si atunci pe la jumatatea slujbei, nu mi-se pare mult. Si mie mi-ar placea sa fie mai multa cateheza in Biserica , dar realitatea este ca oamenilor le lipseste insasi dispozitia pt asa ceva, nu la toti dar in mare parte, predica si aia trebuie sa fie cit mai concisa , concentrata, scurtata , ajustata ca sa nu plictisesti si sa nu cumva sa dureze mai mult de 30 minute ca se sta ca pe ghimpi.
Si daca tot suntem la capitolul post ( din expierienta mea personala vazuta) lipsa de dispozitie pt invatatura se datoreaza in primul rind tot neinfrinarii burtii , precum tot Isaac Sirul spune ca in pantecele plin cunostinta Lui Dumnezeu nu locueste...nu cred ca Dumnezeu este nedrept si nu ar da oamenilor daca sunt cautatori adevarati cuvant si cunostinta prin alesii Lui.
Oricum cine este interesat cu mijloacele de informatie si multitudinea de carti care sunt poate gasi tot ce este nevoie pt mantuire.
Şi când spun astea nu desfiinţez posturile şi pravila de rugăciune (aşa cum sunt convins că vor deduce unii), ci vreau să arăt că creştinii CARE VOR, se ridică la un nivel destul de înalt în lucrarea lor duhovnicească.
Bine ziceti, CARE VOR,insa pt cei mai multi daca nu au o lucrare personala cad in lincezeala si trindavie, si atunci sunt necesare si aceste pravile si reguli care dintr-o expierienta /practica indelungata au iesit (dupa cum arata in Regulile mari si mici sf Vasile cel Mare)sau in Farimiturile ospatului de Ignatie Briancianinov sau Randuelile Vietii Monahale
Şi dacă am forţa mai mult, vom ajunge la un REZULTAT CONTRARIU,
Sunt foarte de acord, chiar imi vine in minte lectia sf Antonie cel Mare cu arcul data acelui vinator in pateric, numai ca noua ne este vb de sminteala aici, adica daca libertatea noastra se face pricina de poticnire pt cei mai slabi in credinta atunci iaca gresim si atunci Mantuitorul spune mai bine si-ar fi legat o piatra de git...si celelalte.
Va rog sa ma corectati unde gresesc si sa ma iertati ca poate am dezvoltat prea mult abatindu-ma de la subiect.
Ultima oară modificat 31 Mar 2011, 22:35 de către Pr Haralambie, modificat de 3 ori în total.
Cu mult respect.

Avatar utilizator
apologet
Mesaje:99
Membru din:22 Aug 2008, 21:17
Confesiune:ortodox
Preocupări:scot balastul din teologie
Localitate:România

Re: Rigorile vieţii creştine. Istorie şi actualitate

Mesaj necititde apologet » 02 Aug 2010, 15:58

E bine că s-a deschis un subiect aparte. Aştept deznodământul! Personal sunt pe la mijloc.

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:

Re: Persoana preotului. Comportamentul în situaţii speciale

Mesaj necititde protosinghel » 02 Aug 2010, 20:42

Nu vreau şi nu e cazul să polemizăm. Vreau doar să echilibrez puţin lucrurile...
Argumentele teologice aduse de sf. voastră sunt bune şi valabile, chiar dacă sunt pe alocuri exagerate şi nu mă tem să spun chestia asta.
puteti sa-mi spuneti exagerarile?
Haideţi să lăsăm Pidalionul la o parte. Chiar nu am chef să detaliez...
Clement Alexandrinul,profesorul lui Origen daca vb despre sport in general nu stiu la ce se refera ,in sine sunt multe bune dar pt slabiciunea unora devin rele ,oricum biserica nici nu la canonizat nici nu la condamnat,dar nici nu la ales ca model.
Ei, asta mai puţin contează. Eu l-am adus ca mărturie istorică a timpului, mai ales că "Pedagogul" lui Clement este considerat totuşi important pt morala creştină.
lipsa marturiilor nu inseamna obligatoriu si a faptului(ca la protestanti)in privinta postului;dupa sf Nicodim Aghioritul (Pidalion)si sf Simeon al Tesalonicului (Tratatul II Intrbarea 54),care aduc ca argument pe sf Sava cel Sfintit ,(care a participat la al IV -lea sinod ecumenic )si sf Ioan Damaschinul(la al VI-lea) si dupa alte tipice si referinte imparatesti din sf munte , celelalte 3 posturi au fost asezate dintru inceput cu postul cel mare,aici fara sa mai amintesc de referintele lui Braniste.
:D :D :D Demult n-am râs atâta... Doamne, iartă-mă.
Asta e o abordare total aistorică. Ce are Sf. Sava cu cele 3 Posturi că pe timpul lui ele nici nu existau? Ştiţi oare că la început, când au început să se generalizeze Posturile Sf. Apostoli şi al Adormirii, prin sec. 10-11, monahii Sf. Munte protestau, fiind impuşi de patriarh să accepte aceste Posturi? A fost nevoie şi de o hotărâre Sinodală în 1166 sub patriarhul Luca Chrisoverghis.
alt fel ce sa inteleg prin ''complicatie''?,ca ne aflam pe un drum gresit?ca biserica a gresit ?ca au lipsit parintii purtatori de Duh Sfint in biserica noastra ?
Nu ne aflăm pe drum greşit, ci trebuie să avem mult discernământ şi chiar să studiem istoria (complexă şi multilaterală a) Bisericii, că avem multe de învăţat din ea. Păcat însă că multe lucruri sunt schimonosite şi parţial ascunse, încât concluziile greşite sunt inevitabile.
daca calugarul poate sta tot timpul fara relatii sexuale ,mirenii nici pt oarecare perioade de timp nu pot? doar si ei sint chemati sa duca o viata superiora oricum celei biologice,atunci care mai sint nevointele si virtutile la care sunt chemati de Dumnezeu sa le lucreze ?.
Aşa este, dar trebuie să-i învăţăm la asta şi nu prea văd ca Biserica să se ocupe cu asta. Ce facem cu cei care nu pot, poate nici chiar în Postul Mare? Avem capacitate şi tărie duhovnicească să-i ajutăm pe oamenii aceştia sau cel puţin să discutăm cu ei, sau doar îi condamnăm, bătându-i în cap cu canoanele? Nu spun să facem pogorâminte extreme, ci să facem o diferenţă mai clară între păcat şi păcătos.
In concluzie tinini-nd cont de starea de obezitate si boala a celor mai multi crestini din ecscesul de mancare
Cum se face că chiar aceştia nu postesc şi nici nu prea-şi pun problema. Ceva nu merge în lucrarea noastră de convindere...
indiferent cit am da-o noi cotita, suntem totusi chemati la o rastignire oricum a omului cel din afara,a trupului cu patimile si poftele,precum si sf Isac Sirul spune in filocalia 10, ca nimeni nu s-a urcat la cer cu rasfatul si odihna ci cu crucea de fiecare zi si prin suferinta
Aşa este, dar depinde ce înţelegem fiecare prin răsfăţ şi odihnă. Mersul pt 5 zile pe an la mare tot se încadrează aici?
Şi chestia cu suferinţa este interpretabilă. Creştinii noştri nu duc lipsă de asta, ci mai degrabă de bucuria că sunt creştini, bucuria de a posti, a se ruga etc.

Slujbele care în istoria Bisericii permanent s-au tot lungit, tot nu corespund cu îndemnul din Didahia de a spune doar de 3 ori pe zi "Tatăl nostru" şi nimic mai mult.
Didahia nu mi-se pare o referinta potrivita intrucit este considerata apocrifa,dar daca e pomenita doar in treacat ma opresc si eu aici; Doar completind si amintind si de cele spuse de apostolul Pavel: neincetat va rugati...,si privegheati si va rugati in toata vremea ca sa nu intrati in ispita..., ca intr-un final sa iasa ceva bun
Didahia este unul din puţinele apocrife ortodoxe. Nu e direct de la apostoli, şi totuşi e de pe la sfârşitul sec. I. Autoritatea ei istorică şi post-apostolică nu poate fi pusă la îndoială.
Iar cât priveşte "rugăciunea neîncetată", vreţi să spuneţi că Biserica a interpretat tot timpul aceste versete doar în sens filocalic? Eu aş spune că nu...
Ar fi cazul să ne amintim şi de toate opoziţiile monahale privind acceptarea imnografiei Bisericii ("compusă de oameni") şi a cântărilor.
Vechile slujbe în general erau cam de 30 de minute nu mai mult.
pt noi calugarii ritualul complet si facut zi de zi are ceva lungime dar pt mireni 3 ore pe saptamina ...de rugaciune,cum in mare parte vin doar Duminica ... si atunci pe la jumatatea slujbei...nu mi-se pare mult ;si mie mi-ar placea sa fie mai multa cateheza in biserica ,dar realitatea este ca oamenilor le lipseste insasi dispozitia pt asa ceva,nu toti dar in mare parte,predica si aia trebuie sa fie cit mai concisa ,concentrata,scurtata ,ajustata ca sa nu plictisesti si sa nu cumva sa dureze mai mult de 30 minute ca se sta ca pe ghimpi.
Eu doar am spus cum era cândva, dar şi mie-mi plac slujbele mai lungi, dar fără exagerări. Dar acestea nu sunt puţine... Începând de la ectenii lălăită şi terminând cu Acatiste cu conţinut eretic.
va rog sa ma corectati unde gresesc si sa ma iertati ca poate am dezvoltat prea mult abatindu-ma de la subiect.
;)

Pr Haralambie
Mesaje:895
Membru din:14 Ian 2010, 19:54
Confesiune:ortodox
Preocupări:Sensul vieţii
Localitate:BOR
Contact:

Re: Persoana preotului. Comportamentul în situaţii speciale

Mesaj necititde Pr Haralambie » 02 Aug 2010, 23:02



:D :D :D Demult n-am râs atâta... Doamne, iartă-mă.
Asta e o abordare total aistorică. Ce are Sf. Sava cu cele 3 Posturi că pe timpul lui ele nici nu existau? Ştiţi oare că la început, când au început să se generalizeze Posturile Sf. Apostoli şi al Adormirii, prin sec. 10-11, monahii Sf. Munte protestau, fiind impuşi de patriarh să accepte aceste Posturi? A fost nevoie şi de o hotărâre Sinodală în 1166 sub patriarhul Luca Chrisoverghis.
Asta spun sfintii Nicodim si Simeon al Tesalonicului, ei spun ca in tipicul sf Sava , care s-a pierdut erau consemnate toate aceste posturi, iar sf Ioan Damaschinul care cunostea tipicul pierdut la reconstituit, introducand iarasi aceste 3 posturi.
Iar despre vechimea acestor posturi chiar si Braniste aduce argumente mai timpurii cam secoleleIV-V.
Ca n-au fost primite de catre toti monahii, sau s-a generalizat mai tarziu , asta e partea doua , dar asta nu inseamna ca ele nu au existat, pai hotararile sinodale si canoanele care amenintau cu afurisenia si chiar anatema, tocmai din aceasta cauza s-au dat , dar canoanele cu privire la post sunt chiar si in cele apostolice, ceea ce inseamna ca si atunci au fost impotrivitori, nu? Deoarece canoanele au fost niste masuri luate in urma abuzurilor in Biserica.
Cum se face că chiar aceştia nu postesc şi nici nu prea-şi pun problema. Ceva nu merge în lucrarea noastră de convindere...
Aducetiva aminte...nu poate fi ucenicul mai presus de invatator...
Daca m-au prigonit pe mine si pe voi va vor prigonii....daca au pazit cuvantul meu si pe al vostru il vor pazi...
Pai dupa darul care lam primit asta am propovaduit, poate exista si intrelasarea pastorilor, e adevarat, dar poate fi f adevarat si cuvantul '' pastor dupa popor...''
Didahia este unul din puţinele apocrife ortodoxe. Nu e direct de la apostoli, şi totuşi e de pe la sfârşitul sec. I. Autoritatea ei istorică şi post-apostolică nu poate fi pusă la îndoială.
Autoritatea ei istorică şi post-apostolică nu poate fi pusă la îndoială, dar nici nu poate fi luata ca un punct de referina normativ, avand in vedere ca se adreseaza neofitilor, nu? Caci pt cei care stiau deja, aceste invataturi de abecedar le erau de prisos, si pe deasupra mai strecoara si prostii.
Iar cât priveşte "rugăciunea neîncetată", vreţi să spuneţi că Biserica a interpretat tot timpul aceste versete doar în sens filocalic? Eu aş spune că nu...
Ar fi cazul să ne amintim şi de toate opoziţiile monahale privind acceptarea imnografiei Bisericii ("compusă de oameni") şi a cântărilor.
Rugaciunea neincetata poate fi in Biserica pt cei desavarsiti, eu am adus-o ca un contrast la apocrifa care spune de 3 ori T N si nimic mai mult, stiu ca parintii numeau rugaciune si multe alte activitati, dar cu precadere cam asta este sensul, si parinti spun ca a existat de la inceput (numai sa nu-mi cereti citate) , imnografia intr-adevar nu a fost primita de monahii care (fiind de prisos) cunosteau deja rugaciunea cealalta , dar pt cei din cetate era buna care nu aveau nici una.
Ultima oară modificat 04 Iul 2011, 15:26 de către Pr Haralambie, modificat de 2 ori în total.
Cu mult respect.

Pr Haralambie
Mesaje:895
Membru din:14 Ian 2010, 19:54
Confesiune:ortodox
Preocupări:Sensul vieţii
Localitate:BOR
Contact:

Re: Rigorile vieţii creştine. Istorie şi actualitate

Mesaj necititde Pr Haralambie » 03 Aug 2010, 15:02

Aşa este, dar trebuie să-i învăţăm la asta şi nu prea văd ca Biserica să se ocupe cu asta. Ce facem cu cei care nu pot, poate nici chiar în Postul Mare? Avem capacitate şi tărie duhovnicească să-i ajutăm pe oamenii aceştia sau cel puţin să discutăm cu ei, sau doar îi condamnăm, bătându-i în cap cu canoanele? Nu spun să facem pogorâminte extreme, ci să facem o diferenţă mai clară între păcat şi păcătos.
Da , dar vedeti daca acum avand aceste perioade de post si sunt uni care nu pot să se abţină de la relaţii, pai ce ar fi daca ar lipsi postul cu totul? Cine nu poate ,nu poate, sunt exceptii, dar astea nu schimba regula Bisericii, in cazuri particulare se tine cont de f multe lucruri care nu se pot exprima toate in sms, dar trebuie tinut cont si de faptul ca astazi foarte usor se inlocueste cuvintul''nu vreau'' cu''nu pot.''

Aşa este, dar depinde ce înţelegem fiecare prin răsfăţ şi odihnă. Mersul pt 5 zile pe an la mare tot se încadrează aici?
Ap Pavel:toate imi sunt ingaduite,dar nu toate de folos... toate imi sunt ingaduite,dar nu ma voi lasa birui de nimic.si iarasi:feritiva de orice infatisare a raului...
Motivurile pt fiecare care merg la mare sunt diferite, pt unii da este un rasfat, pt altii nu, iar rasfatul nu se numara neaparat in zile, el poate dura si un ceas.
Eu nu condamn in sine mersul la mare, numai ca mediul de acolo nu prea este unul tocmai bun, el poate fi daunator atat pt noi din pricina altora, cat si a altora din pricina noastra.
Si sa nu imi spuneti ca vazand mereu funduri si sani goi oricine poate ramane insensibil.
Stiind viclesugul dracilor si neputinta firii, prilejul de cadere, care mereu ne insoteste, si pt faptul ca eu nu pun mare baza pe fortele propri, de aceea nu il recomand.
Şi chestia cu suferinţa este interpretabilă. Creştinii noştri nu duc lipsă de asta, ci mai degrabă de bucuria că sunt creştini, bucuria de a posti, a se ruga etc.
Imi vine in minte psalmistul: A cazut foc peste ei si nu au vazut soarele, e adevarat, focul placerii care e la indemana inabusa bucuria duhovniceasca care cere viata curata, nevointa , rabdare, rugaciune si care implica multe sacrificii din partea noastra, doar daca este si o alta modalitate mai usoara care eu n-o cunosc, dar cine este serios si hotarat acela o va gasii. Cred ca cu obisnuinta pe la mare, picnicuri si gratare si chefuri mai greu, sau poate niciodata.
Eu doar am spus cum era cândva, dar şi mie-mi plac slujbele mai lungi, dar fără exagerări. Dar acestea nu sunt puţine... Începând de la ectenii lălăită şi terminând cu Acatiste cu conţinut eretic.
:D Aveti dreptate.
Ultima oară modificat 04 Iul 2011, 15:35 de către Pr Haralambie, modificat de 4 ori în total.
Cu mult respect.

hodor cristiuc
Mesaje:86
Membru din:30 Mai 2010, 21:26
Confesiune:ortodox
Localitate:Dorna

Re: Rigorile vieţii creştine. Istorie şi actualitate

Mesaj necititde hodor cristiuc » 03 Aug 2010, 17:02

As vrea sa stiu si eu daca se poate,care Acatiste au continut eretic,ca sa stiu de ce sa ma feresc atat eu cat si altii.multumesc

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:

Re: Rigorile vieţii creştine. Istorie şi actualitate

Mesaj necititde protosinghel » 06 Aug 2010, 13:22

As vrea sa stiu si eu daca se poate,care Acatiste au continut eretic,ca sa stiu de ce sa ma feresc atat eu cat si altii.multumesc
Discuţia despre Acatiste am mutat-o aici. Mai departe rămânem la subiect.

porfirie
Mesaje:237
Membru din:13 Mai 2009, 20:24
Confesiune:ortodox

Re: Persoana preotului. Comportamentul în situaţii speciale

Mesaj necititde porfirie » 03 Iul 2011, 18:44

[ ...] Iar pentru mireni postul alimentar implică şi postul conjugal...
De ce? Am ascultat de curand pe pr. Tanase de la Valea Plopului si inca un parinte Dionisie - ucenic al parintelui RAFAIL NOICA, ambii sustineau ideea ca "Sfintii Parinti nu se amesteca in patul conjugal" si arata fie ca Sfantul Ioan Gura de Aur (o omilie la Tesaloniceni, n-am retinut unde) si in Canoanele - care recomanda abstinenta doar vis-a-vis de Impartasire.Nu faceau abstractie de spusele Sfantului Pavel insa ziceau ca postul conjugal de comun acord nu este tot unul cu toate zilele de post randuite de biserica.Daca relatia intima a sotilor e sfanta sau tinde la asta de ce ne raportam la ea ca si cum ar fi pacat, sau de inlaturat...

Avatar utilizator
maria_andreea
Mesaje:1540
Membru din:23 Apr 2008, 13:33
Confesiune:ortodox
Preocupări:mecanică, finanţe, teologie, natură
Localitate:Sibiu
Contact:

Re: Rigorile vieţii creştine. Istorie şi actualitate

Mesaj necititde maria_andreea » 03 Iul 2011, 21:06

Despre postul conjugal. Din învăţăturile părintelui Arsenie Boca.
La convieţuirea căsătoriţilor, nu-i bun nici abuzul nici refuzul.
Constituţional natura bărbatului are o glandă în plus faţă de femeie - prostata. (Hormonii sunt substanţe de biosinteză produse de glande şi vărsate în circuitul intern al sâgelui, cu ajutorul căruia circulă prin tot organismul, cu rol în activitatea şi activare a sistemului nervos, deci a tuturor organelor, în scopul de a menţine organismul întreg şi în bune condiţii de viaţă internă şi externă).
Iată din tainele prostatei: aceasta sintetizează săruri ale acidului glutamic, care sunt substanţe absolut necesare sistemului nervos, atât al bărbatului cât şi al femeii, dar nu le prepară decât bărbatul.
Dacă aceste substanţe extrem de valoroase pentru iconomia vieţii şi pentru funcţionarea în bune condiţii a sistemului nervos sunt risipite de plăcere [postul înseamnă înfrânarea la tot ce înseamnă plăcere - sexuală, de alimente, de a avea, de a stăpâni], de care nu te mai saturi atunci încep să apară urmările. Abuzul păgubeşte pe bărbat de necesarul de substanţe glutamice sistemului său nervos (15 mld de neurono) şi încep fenomenele de carenţă nervoasă, care pot ajunge până la slăbirea totală a funcţiei mintale. S-au văzut asemenea cazuri de tâmpenie a minţii şi de pierdere totală a memoriei, fără să fie şi alte boli în organism.

Dacă în Taina Cununiei (dacă ar fi trăită de căsătoriţi la valoarea şi la cuviinţa de taină, ar da şi roade vrednice de Tainele lui Dumnezeu) cei doi sunt o singură făptură, atunci acestă făptură la ce năzuieşte ea ? Odrasle pentru Dumnezeu. Răspuns categoric.

Foculina este un hormon feminin toxic şi cancerigen. Toxic la nivelul creierului , dând continuu dureri de cap şi foarte intens cancerigen la nivelul sânilor şi a uterului. De cleştele acestui hormon nu este scăpare decât de la 3-4 copii în sus, iar sarcina să fie în mod natural, cum apar ele normal. Aşadar, în însăşi constituţia endocrină a femeii e pusă obligativitatea naşterii de mai mulţi copii.

Căutarea plăcerii numai, cu evitarea rostului firesc al instictului, e viciu şi păcat şi se pedepseşte de Legea care vede toate ale omului.
Dumnezeu a sădit în firea omului câteva legi fundamentale numite instincte, cum sunt instinctul conservării vieţii şi instinctul de perpetuare a vieţii. Pe acestea le avem comune cu toată seria vieţuitoareler care, însă le au ca norme fixe de viaţă. Numai omul poate intervenii cu libertatea voinţei şi cu funcţia conştiinţei, să modifice natura cestor norme fixe, în 2 sensuri opuse:
1. înspre dereglarea lor devenind patimi;
2. Înspre convertirea şi sublimarea lor prin virtute, înspre eliberarea de tirania lor prin nevoinţă şi luptă metodică.
Într-un fel excesiv funcţionează toate glandele endocrine când un om are , de exemplu concepţia de viaţă a lui Epicur şi a urmaşilor lui bazată pe plăcere. Însă, când ai cea mai bună concepţie de viaţă, adică revelaţia creştină, atunci nu se mai produce acest exces de hormoni care să te desfrâneze sau să de dezechilibreze.


Viaţa înfrânată duce la redobândirea sănătăţii.
Daca relatia intima a sotilor e sfanta sau tinde la asta de ce ne raportam la ea ca si cum ar fi pacat, sau de inlaturat...
Dacă relaţia soţilor e sfântă... no comment, iar dacă tinde la asta trebuie mai mult efort (+studiu) pt a dobândi concepţia de viaţă creştină (revelaţia creştină). Ridicarea căsătorie la rangul de Taină spunea tot părintele Arsenie Boca e grea, chiar mai grea decât călugăria. Deci nu vă leneviţi!
Ultima oară modificat 03 Iul 2011, 21:12 de către maria_andreea, modificat de 2 ori în total.
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:

Re: Rigorile vieţii creştine. Istorie şi actualitate

Mesaj necititde protosinghel » 03 Iul 2011, 21:08

Ei, de la femeie nici nu mă aşteptam la o altă abordare. De astea Dumnezeu nu le-a lăsat să fie duhovnici...

Avatar utilizator
maria_andreea
Mesaje:1540
Membru din:23 Apr 2008, 13:33
Confesiune:ortodox
Preocupări:mecanică, finanţe, teologie, natură
Localitate:Sibiu
Contact:

Re: Rigorile vieţii creştine. Istorie şi actualitate

Mesaj necititde maria_andreea » 03 Iul 2011, 21:13

Ei, de la femeie nici nu mă aşteptam la o altă abordare. De astea Dumnezeu nu le-a lăsat să fie duhovnici...
Dar, nu am spus nimic de la mine. Am făcut o sinteză a învăţăturii părintelui Arsenie Boca. Şi am îndemnat la mai mult studiu...
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:

Re: Rigorile vieţii creştine. Istorie şi actualitate

Mesaj necititde protosinghel » 03 Iul 2011, 23:14

Ei, de la femeie nici nu mă aşteptam la o altă abordare. De astea Dumnezeu nu le-a lăsat să fie duhovnici...
Dar, nu am spus nimic de la mine. Am făcut o sinteză a învăţăturii părintelui Arsenie Boca. Şi am îndemnat la mai mult studiu...
Sigur că da... ;) Şi vă rog să nu vă supăraţi, dar îmi menţin părerea, care nu vă vizează personal, ci pe majoritatea femeilor. Şi spun asta ca să vă daţi seama că nu-mi bat joc de cineva, ci fac o constatare: în general, femeile sunt mai rigoriste şi chiar mai rigide în abordarea unor astfel de subiecte...

porfirie
Mesaje:237
Membru din:13 Mai 2009, 20:24
Confesiune:ortodox

Re: Rigorile vieţii creştine. Istorie şi actualitate

Mesaj necititde porfirie » 04 Iul 2011, 10:15

Despre postul conjugal. Din învăţăturile părintelui Arsenie Boca.
......
Daca relatia intima a sotilor e sfanta sau tinde la asta de ce ne raportam la ea ca si cum ar fi pacat, sau de inlaturat...
Dacă relaţia soţilor e sfântă... no comment, iar dacă tinde la asta trebuie mai mult efort (+studiu) pt a dobândi concepţia de viaţă creştină (revelaţia creştină). Ridicarea căsătorie la rangul de Taină spunea tot părintele Arsenie Boca e grea, chiar mai grea decât călugăria. Deci nu vă leneviţi!
Fara suparare, nu as vrea sa-l amestecam pe parintele Arsenie Boca, personal cred ca nu are dreptate in multe privinte.Casatorie alba, sa fim seriosi: 1)Dpd vedere liturgic (aici vreau sa stiu daca parintele Petru imi da dreptate) - nu exista o randuiala a Cununiei distincta pentru cei care vor sa traiasca asa, ma gandesc ca eu daca as fi duhovnic si as binecuvanta inainte de Cununie o astfel de vietuire, cum as putea dupa aceia sa ma rog Domnului in slujba sa le dea copii si pat neintinat - foarte abstract, nu?. 2)Sfantul Ioan Gura de Aur zice ca unirea sotilor este deplina dupa intalnirea in patul conjugal 3)Scripturistic - nu cred ca se incadreaza in vreauna din categoriile Sfantului Pavel cand vorbeste de tipuri de vietuire in familie sau in feciorie, cat de complicat este sa traiesti cu cineva in aceiasi casa si pat, sa fii si tanar si frumos si sa traiesti in feciorie, e ca si cum ai vrea cauta ispita, e ca si cum ai fi betiv si ai trai in beci incercand sa te abtii de la bautura.
4) Am gasit un filmuletz cu parintele Efrem - staretul de la Vatoped care vorbeste de acest lucru- cred ca vi-l pot pune la dispozitie.

Avatar utilizator
maria_andreea
Mesaje:1540
Membru din:23 Apr 2008, 13:33
Confesiune:ortodox
Preocupări:mecanică, finanţe, teologie, natură
Localitate:Sibiu
Contact:

Re: Rigorile vieţii creştine. Istorie şi actualitate

Mesaj necititde maria_andreea » 04 Iul 2011, 14:03

"Porfirie", am impresia că nu ai citit ce s-a scris, dar dacă nu eşti de acord cu pr. Arsenie Boca, e normal să nu fi citit.
Imi pare rău că nu te-a ajutat deloc postare...
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:

Re: Rigorile vieţii creştine. Istorie şi actualitate

Mesaj necititde protosinghel » 04 Iul 2011, 19:22

Off, eu numai când aud de "căsătorie albă", mă întreb dacă eu sunt născut în urma unei "căsătorii negre"... Soţii tb să aibă viaţă conjugală, mai ales dacă "ambiţiile ascetice" sunt unilaterale. Iar dacă ambii vor să trăiască fără relaţii conjugale (nu în "curăţie" cum zic unii, pt că părinţii mei nu trăiesc în "necurăţie", din moment ce au 6 copii) şi nu au copii minori, pot să se călugărească, deşi aceasta nu e obligatoriu.
Rânduiala Cununiei vorbesc implicit despre relaţiile conjugale şi mai ales despre naşterea de prunci.

porfirie
Mesaje:237
Membru din:13 Mai 2009, 20:24
Confesiune:ortodox

Re: Rigorile vieţii creştine. Istorie şi actualitate

Mesaj necititde porfirie » 05 Iul 2011, 09:52

"Porfirie", am impresia că nu ai citit ce s-a scris, dar dacă nu eşti de acord cu pr. Arsenie Boca, e normal să nu fi citit.
Imi pare rău că nu te-a ajutat deloc postare...
Cu ce am gresit? , explicati-mi.Va rog.

porfirie
Mesaje:237
Membru din:13 Mai 2009, 20:24
Confesiune:ortodox

Re: Rigorile vieţii creştine. Istorie şi actualitate

Mesaj necititde porfirie » 08 Iul 2011, 15:43

La TV ne indeamna acum mai nou sa bem 2 litri de apa pe zi.Nu cred ca este rau, dar cum impacam asta cu rigorile vietii crestine?E cam greu sa bei atata apa intr-o zi de post(fara ulei), si in celelalte fara sa fii prea saturat...

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:

Re: Rigorile vieţii creştine. Istorie şi actualitate

Mesaj necititde protosinghel » 08 Iul 2011, 22:05

La TV ne indeamna acum mai nou sa bem 2 litri de apa pe zi.Nu cred ca este rau, dar cum impacam asta cu rigorile vietii crestine?E cam greu sa bei atata apa intr-o zi de post(fara ulei), si in celelalte fara sa fii prea saturat...
Ei, hai lăsaţi glumele astea şi beţi apă fără probleme.


Înapoi la “CANOANE şi REGULI BISERICEŞTI”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 12 vizitatori

Crestinism Ortodox.com. Catalogul Resurselor Ortodoxe pe Internet free counters
PELERIN ORTODOX