Divorţul şi recăsătorirea

Tot ce e legat de domeniile de mai sus...
mlivia
Mesaje:4
Membru din:02 Iun 2011, 01:13
Confesiune:ortodox
Divorţul şi recăsătorirea

Mesaj necititde mlivia » 02 Iun 2011, 15:25

Conform invataturii Mantuitorului divortul este validat de Biserica doar atunci cand are loc in temeiul savarsirii adulterului de catre un sot. Legat de acest aspect, am cateva nelamuriri:

1) Daca o casatorie s-a facut din pacat (prin asta inteleg: doi tineri au intretinut relatii sexuale in afara casatoriei, ea a ramas insarcinata, s-au casatorit) si dupa o perioada sotii se gasesc a fi nefericiti impreuna, constientizand ca nu isi pot implini reciproc nevoile spirituale, sociale, psihologice, Biserica obliga din punct de vedere moral sa ramana impreuna?

2) In cazul in care sotii s-au casatorit din dragoste (sau ce credeau ei a fi dragoste), dar au evoluat diferit in timp, ajungand sa se distanteze, sa aiba alte nevoi, alte mentalitati (spre exemplu, unul a cautat sa se educe continuu, capatand idei si orizonturi noi, celalalt s-a multumit sa ramane la acelasi nivel de informare, cunoastere, etc), este recomandat sa ramana impreuna, in conditiile in care unul dintre soti resimte distanta, diferentele, iar celalalt e multumit de viata pe care o are?

Va multumesc.

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:

Re: Divortul

Mesaj necititde protosinghel » 02 Iun 2011, 15:50

Nu mă apuc să analizez detaliat aceste 2 situaţii, dar ce părere aveţi despre faptul că şi în una şi în alta s-ar putea să fie voia lui Dumnezeu sau chiar un anumit plan mai special al Lui. Şi atunci?
Este firesc ca oamenii să evolueze în timp, dar oare asta înseamnă că trebuie să se şi despartă?

mlivia
Mesaje:4
Membru din:02 Iun 2011, 01:13
Confesiune:ortodox

Re: Divortul

Mesaj necititde mlivia » 02 Iun 2011, 16:03

Dar Dumnezeu vrea ca oamenii sa fie nefericiti? Cu tot respectul, chestia asta cu explicatia universala "asa e voia lui Dumnezeu" e prea des folosita. Societatile se schimba, iar oamenii au nevoie de indrumare pentru a adapta noile nevoi la credinta ortodoxa. Raspunsul dvs. mi se pare ca e de genul celor date de preoti multimilor nestiutoare care doreau sa se mai elibereze de jugul impovararilor zilnice in Evul Mediu: esti obligat sa te supui suveranului, el e uns de Dumnezeu si daca te opui vointei lui,te opui vointei divine; pentru ca indiferent daca actiunile lui te afecteaza negativ sau te fac nefericit, Dumnezeu are un plan cu el si datoria tuturor e sa suporte. Cam la fel mi se pare si explicatia dvs. cu planul divin in cazul unei casatorii nefericite.

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:

Re: Divortul

Mesaj necititde protosinghel » 02 Iun 2011, 16:22

Raspunsul dvs. mi se pare ca e de genul celor date de preoti multimilor nestiutoare care doreau sa se mai elibereze de jugul impovararilor zilnice in Evul Mediu: esti obligat sa te supui suveranului, el e uns de Dumnezeu si daca te opui vointei lui,te opui vointei divine; pentru ca indiferent daca actiunile lui te afecteaza negativ sau te fac nefericit, Dumnezeu are un plan cu el si datoria tuturor e sa suporte.
Ce bine că şi Sf. Ap. Pavel e de partea preoţilor din Evul Mediu, vezi Romani 13:1-7. ;)

mlivia
Mesaje:4
Membru din:02 Iun 2011, 01:13
Confesiune:ortodox

Re: Divortul

Mesaj necititde mlivia » 02 Iun 2011, 17:01

In primul rand, va indepartati de subiectul pe care l-am abordat in cautarea unui raspuns,dar intru in hora.

Imi ziceti,prin urmare,ca Biserica indeamna sa nu ne impotrivim stapanirii lumesti, prin urmare Biserica Ortodoxa indeamna masele sa se supuna vointelor dictatorilor precum Hitler sau Stalin, ca nu e de datoria lor sa se opuna unor masacre, ce stiu bietii oameni voia lui Dumnezeu, mai bine suporta si indura, traiesc cu frica de a fi ei sau copii lor ucisi pentru o vorba, o privire, un gand considerate suspecte de catre reprezentantii autoritatii divine pe pamant. De fapt, dvs. reinviati teoria patriarhatului politico-social. In acest sens, va recomand o lectura amuzanta (umor negru) despre teoria patriarhatului, a lui J. Swift ( cel care a scris si Calatoriile lui Gulliver), anume O propunere modesta...

Conform teoriei patriarhatului, asa cum era ea inteleasa si practicata in Evul Mediu, suveranul avea si drept de viata si de moarte asupra supusilor. Si asta e corect, din punct de vedere religios,nu? O sa-mi spuneti ca prin el Dumnezeu ii omoara pe cei pacatosi sau cum?

Parinte, v-am cerut o indrumare sufleteasca pe un subiect care ma depaseste din punct de vedere spiritual si ma pune in dificultatea de a distinge binele de rau. Nu v-am cerut parerea/pozitia ortodoxa cu privire la aspecte politice, pentru ca principiulsecularitatii guvernamantului e o chestiune in care nu am nevoie de indrumare; eu facusem doar o comparatie si dvs. ati sesizat asta cu siguranta. In consecinta, daca aveti rabdarea necesara de a-mi explica si a ma ajuta sa inteleg cum stau lucrurile in chestiunea divortului, v-as fi recunoscatoare.

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:

Re: Divortul

Mesaj necititde protosinghel » 02 Iun 2011, 18:41

Păi nici eu nu am dorit devierea subiectului şi chiar nu am chef de polemici privind supunerea faţă de stăpânirea lumească.

Dar acum, ca şi în multe alte situaţii, mi se crează impresia că cineva caută justificări pentru lepădarea crucii pe care şi-a asumat-o (şi nu fac trimitere la dvstră personală, pt că nu vă cunosc). E o tendinţă mai nouă cred, pt că nu o văd la oamenii mai în vârstă.

Şi-apoi mai intervine ceva: Scriptura permite divorţul în cazul adulterului (pt demnitate / conştiinţă), dar nu şi recăsătorirea. După Noul Testament, recăsătorirea e permisă doar în cazul văduviei! Cred că acest lucru trebuie să ne pună mai mult pe gânduri...

mlivia
Mesaje:4
Membru din:02 Iun 2011, 01:13
Confesiune:ortodox

Re: Divortul

Mesaj necititde mlivia » 02 Iun 2011, 20:52

Multumesc pentru raspuns, mi-ati mentionat ce permite sau nu permite Biserica, insa nu si din ce ratiuni a considerat ca asa e mai bine pentru om. Cat despre frecventa crescuta cu care oamenii "se leapada de crucea pe care au ales-o", cred ca se datoreaza gradului mare de toleranta,dar si acceptare, ale societatii contemporane; inainte, o femeie divortata era privita de societate ca o fosta infractoare, iar din cauza stigmatului social multe nu indrazneau sa faca acest pas.

In final, eu intreb mai clar de ce are Biserica aceasta atitudine, care ii sunt ratiunile cand spune ca e mai bine pentru om sa faca intr-un fel.

Vreau sa evit un rsp prea personal din partea dvs si va mentionez ca nu sunt maritata, nu am un caz de posibil divort in familie, dar observ multe pers casatorite macinandu-se intre a fi fericiti si a respecta anumite norme morale.Nu vreau sa ajung intr-o astfel de situatie, dar nici sa judec oamenii care simt astfel.

Va multumesc!

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:

Re: Divortul

Mesaj necititde protosinghel » 02 Iun 2011, 22:18

Ce am spus eu nu sunt nişte păreri subiective ale Bisericii şi ele nu au nimic cu statutul social al femeii care a variat în timp şi spaţiu.
E vorba de un adevăr BIBLIC, adică revelat, care are o valenţă soteriologică: Două persoane căsătorite devin un trup. Cine este îndreptăţit să-l rupă în bucăţi?

Avatar utilizator
maria_andreea
Mesaje:1540
Membru din:23 Apr 2008, 13:33
Confesiune:ortodox
Preocupări:mecanică, finanţe, teologie, natură
Localitate:Sibiu
Contact:

Re: Divortul

Mesaj necititde maria_andreea » 03 Iun 2011, 09:50

In final, eu intreb mai clar de ce are Biserica aceasta atitudine, care ii sunt ratiunile cand spune ca e mai bine pentru om sa faca intr-un fel.
Biserica, luptă pentru mântuirea sufletelor. Noi, oamenii din lume marea majoritate gândim "material", la foloase pt trup, pentru fericire pământească (împlinire socială, înţelegere intelectuală între soţi etc) pentru că nu avem capacitatea (care se obţine prin multe nevoinţe) de a ne privi sufletul şi a-i cunoaşte nevoile. Biserica dacă nu direct prin oamenii ei curaţi, atunci prin învăţăturile care ne-au rămas de la ei şi bineînţeles prin Sfânta Scriptură cunoaşte ce îi este de folos sufletului pentru mântuire şi ce nu, cunoaşte primejdiile care îl pasc şi remediile pt a-l izbăvi de curse.
Deci, "raţiunea" Biserici este mântuirea sufletului.

Cunosc cazuri de soţi care nu s-au înţeles (pt că vrăjmaşul nu doarme) mereu bine, dar au răbdat şi acum sunt foarte fericiţi, dar şi cazuri de familii care s-au destrămat pentru a găsi "liniştea" în altă parte, dar sunt nefericiţi pt că nu detrămarea era cauza ci sufletul lor slab care tânjea după "hrana cea cerească".

Unui copil dacă zi de zi îi oferi un exemplu de iubire, răbdare, bunătate va devenii iubitor, răbdător, bun, aşa şi în caz contrar. De asemenea, şi un soţ prin exemplul şi învăţăturile soţiei sale îşi poate schimba atitudine.

Nu e bun divorţul pt că el nu este cauza nefericirii. Biserica ne îndemană la răbdare şi sacrificiu. Calea lui Hristos a fost răbdare, smerenie, sacrificiu. Dacă suntem creştini-ortodocşi să-L urmăm, iar dacă nu vrem vom suporta consecinţele faptelor îndepărtării de El...Noi toţi suportăm o parte din scăderile unui credincios pt că suntem un Trup în Hristos.
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)

esenin
Mesaje:1252
Membru din:02 Iul 2008, 20:52
Confesiune:eterodox
Preocupări:artele vizuale, electronica

Re: Divortul

Mesaj necititde esenin » 03 Iun 2011, 14:18

Uitati-va la celalalt cuvant pentru "casatorie": casnicie, adica "tortura", "cazna". E un sens (neplacut dar pedagogic) al casatoriei.

dumio
Mesaje:471
Membru din:03 Aug 2010, 14:58
Confesiune:ortodox

Re: Divortul

Mesaj necititde dumio » 06 Iun 2011, 22:49

Uitati-va la celalalt cuvant pentru "casatorie": casnicie, adica "tortura", "cazna". E un sens (neplacut dar pedagogic) al casatoriei.
"Casnicie" poate veni si de la a face casa impreuna, nu neaparat de la cazna, desi presupune jertfa si renuntarea la ego-ul propriu si la trupul prorpiu.

Avatar utilizator
dimitrie
Mesaje:984
Membru din:03 Dec 2010, 01:33
Confesiune:ortodox
Preocupări:preoţie, familie
Localitate:Craiova

Re: Divortul

Mesaj necititde dimitrie » 11 Iun 2011, 22:39

Uitati-va la celalalt cuvant pentru "casatorie": casnicie, adica "tortura", "cazna". E un sens (neplacut dar pedagogic) al casatoriei.
"Casnicie" poate veni si de la a face casa impreuna, nu neaparat de la cazna, desi presupune jertfa si renuntarea la ego-ul propriu si la trupul prorpiu.
Casnic, -i: Mt.10:25; 36, 1Tim.3:8. etc. Deci, nu greşim când înţelegem prin căsnicie împreună-vieţuire. Deşi, în limba noastră eu nu am auzit ca acest termen să fie folosit cu un alt înţeles decât strâns legat de acela al căsătoriei.
Tortura, cazna este o altă latură a vieţii de căsătorit. Nimeni nu poate evita lupta cu patimile, indiferent de calea pe care o urmează aici: căsătorit ori necăsătorit.
Lenea spre exemplu, dacă este o patimă ce mă stăpâneşte încă, ea va ieşi la iveală şi prin modul de viaţă specific căsătoriei. Lenea mea o va chinui pe soţie prin faptul că va trebui să muncească mai mult, făcând şi lucrurile pe care eu din lenevie nu le fac: să-mi spăl vasul din care mănânc, să fac curat prin cameră (-e), să fac pachetul la copii dimineaţa, etc., etc...
Un aspect al căsniciei care reduce la minimum posibil cazna, şi pe care eterodocşii nu-l pot înţelege (obiectiv vorbesc), este harul primit prin Taina Cununiei. Printre altele, acest har ne face posibilă desăvârşirea şi prin acest mod de vieţuire.
Pe lângă acestea, ....:
"1. Datori suntem noi cei tari să purtăm slăbiciunile celor neputincioşi şi să nu căutăm plăcerea noastră.
2. Ci fiecare dintre noi să caute să placă aproapelui său, la ce este bine, spre zidire." Rom.15
În orice caz, de caznă nu putem scăpa pe aici, de vrem să ne mântuim.
Dragostea unește și străbate lumile... Răsari odată, viață veșnică!

esenin
Mesaje:1252
Membru din:02 Iul 2008, 20:52
Confesiune:eterodox
Preocupări:artele vizuale, electronica

Re: Divortul

Mesaj necititde esenin » 12 Iun 2011, 12:00

"Casnicie" poate veni si de la a face casa impreuna, nu neaparat de la cazna, desi presupune jertfa si renuntarea la ego-ul propriu si la trupul prorpiu.
CASAtorie vine de la "casa" !. "CASNicie" vine cu siguranta de la "tortura", "cazna". E interesant de urmarit cum in fiecare limba cuvantul are conotatii diferite: La catolici este "mariage", care face aluzie la Fecioara Maria, "matrimonio", la mama, la rusi este "брак" care trimite la himenul virginei, (nu stiu ruseste. totusi, dar asa zice internetul), la noi, ori "CASAtorie" ori "casnicie". Toate astea fac parte din pedagogia divina, bineinteles. Ne spun ca avem de invatat si de evoluat in aceasta aventura. Etimologia spune foarte multe lucruri despre sensul actelor noastre, daca suntem atenti la ea. De pilda "divort" este ruda buna cu "divertisment". Pare o aiureala, dar ambele vin de la a "intoarce brazda" (cu plugul). A vedea cealalta fata, (la monede fetele se numesc "aVERS" si "reVERS"). Mai e ruda cu "uniVERS" (fata vazuta a lumii) cu "inVERS"....etc. Asa ca vobind pe limba laicului "divort" inseamna "a intoarce foaia", "a incepe altceva".
Deci cand te lansezi intr-o "casnicie" gandeste-te bine daca poti s-o duci ! Nu este un "divertisment" ! Este chiar inversul acestuia.

Avatar utilizator
Florina
Mesaje:515
Membru din:02 Apr 2008, 06:16
Confesiune:ortodox
Preocupări:profesor de religie
Localitate:Bucuresti
Contact:

Re: Divorţul şi recăsătorirea

Mesaj necititde Florina » 13 Iun 2011, 12:31

Eu am gasit undeva un raspuns de ce nu este permis divortul si recasatorirea: Cand omul este departe de Dumnezeu si nu a gasit linistea duhovniceasca, este nefericit. Si da vina pe cel de langa el (sot/sotie). Se desparte, se recasatoreste, dar tot nu are fericire, pentru ca nu Il are pe Dumnezeu. Si asa va da vina toata viata pe celalalt. In schimb, daca te ocupi de starea duhovniceasca proprie si iti vezi de pacate, harul lui Dumnezeu iti da pace, iar pe celalalt il iubesti. Cu aspiratiile si neajunsurile lui. Iubirea dintre soti nu moare. Poate scade in intensitate uneori, dar poate fi reaprinsa. Casatoria de 48 de ani dintre parintii mei este o dovada.

catalinconstantin
Mesaje:152
Membru din:06 Mar 2011, 16:14
Confesiune:ortodox

Re: Divorţul şi recăsătorirea

Mesaj necititde catalinconstantin » 02 Iul 2011, 09:10

Cred ca important este ca cei doi soti sa aiba capul pe umeri. Ideea divortului apare atunci cand unul o ia razna.
In acest caz cel treaz trebuie sa duca crucea vietii lui, adica sa aiba rabdare. Multi din cei care divorteaza cred ca familia este o conventie sociala stabilita la primarie. Multi acorda importanta cununiei civile.
O sa postez pe blogul meu lectia despre familie.

Avatar utilizator
presviter
Mesaje:592
Membru din:24 Noi 2010, 09:30
Confesiune:ortodox
Preocupări:istorie, liturgică, pastorală
Localitate:București

Re: Divorţul şi recăsătorirea

Mesaj necititde presviter » 04 Aug 2011, 12:35

Eu cred că ceea ce se face în prezent la ortodocşi în privinţa recăsătoririlor este un sacrilegiu.
Părinte Petru,
ca preoţi suntem deseori confruntaţi cu astfel de situaţii.
Cum ar trebui să procedăm ?
Teologii noştri ne spun că poziţia ortodoxă este mult mai înţeleaptă decît cea catolică. Totuşi, intuim uneori gravitatea acestui sacrilegiu ortodox înveşmîntat în mantia pravoslavnică.

Care sunt principiile de bază ale unei abordări cu adevărat înţelepte ?
Părtaş sunt cu toţi cei ce se tem de Tine şi păzesc poruncile Tale. ps.118,63

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:

Re: Divorţul şi recăsătorirea

Mesaj necititde protosinghel » 04 Aug 2011, 12:45

Cred că trebuie să abordăm problema de la caz la caz.
Dacă cineva se recăsătoreşte pt că soţiei i-au apărut riduri pe faţă sau s-a îngrăşat prea mult, iar secretara arată mult mai bine, atunci Biserica nu tb să accepte o astfel de căsătorie (indiferent cât s-ar plăti), ci chiar să o condamne. Dar cele mai multe cam aşa sunt!
Dacă însă există motive serioase pt divorţ şi recăsătorire, atunci o acceptăm, ca să nu lăsăm loc păcatului...

Avatar utilizator
presviter
Mesaje:592
Membru din:24 Noi 2010, 09:30
Confesiune:ortodox
Preocupări:istorie, liturgică, pastorală
Localitate:București

Re: Divorţul şi recăsătorirea

Mesaj necititde presviter » 05 Aug 2011, 10:09

Dacă însă există motive serioase pt divorţ şi recăsătorire, atunci o acceptăm, ca să nu lăsăm loc păcatului...
Care sunt acestea ?
Şi cazurile particulare trebuie rezolvate pe baza unor principii ferme, îndeajuns de bine cunoscute, ca să nu lăsăm loc de versiuni individuale sau presiuni emoţionale.
De pildă: o tînără, mamă a 2 copii, a divorţat de soţul ei pt că acesta o tiraniza, impunîndu-i cu ce să se îmbrace, şi bătînd-o uneori în faţa copiilor. Iniţial, divorţul a fost necesar pt ca legea să-i impună soţului părăsirea domiciliului, el refuzînd de bună voie. După 2 ani de la divorţ, el nu dă vreun semn de ispăşire, şi nu îşi îndeplineşte vreo datorie faţă de copii (nici nu vine să-i vadă).
Are tînăra noastră binecuvîntare să se recăsătorească ?
Părtaş sunt cu toţi cei ce se tem de Tine şi păzesc poruncile Tale. ps.118,63

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:

Re: Divorţul şi recăsătorirea

Mesaj necititde protosinghel » 05 Aug 2011, 11:15

Dacă însă există motive serioase pt divorţ şi recăsătorire, atunci o acceptăm, ca să nu lăsăm loc păcatului...
Care sunt acestea ?
Şi cazurile particulare trebuie rezolvate pe baza unor principii ferme, îndeajuns de bine cunoscute, ca să nu lăsăm loc de versiuni individuale sau presiuni emoţionale.
E greu de spus care anume, pt că nu am o listă de principii sau situaţii, dar tb văzut şi după inima şi chiar vârsta omului. Canoanele interzic căsătoria a doua celor trecuţi de 40 de ani, dacă deja au copii şi o admit doar pt cei care nu au copii dar vârsta încă le-ar permite să aibă. Iată un principiu canonic!
Are tînăra noastră binecuvîntare să se recăsătorească ?
Descrierea situaţiei e mult prea sumară, dar cred că DA, poate să se recăsătorească. Mai ales că au trecut 2 ani şi n-a sărit dintr-o dată dintr-un pat în altul.
Iată deci şi un alt principiu: divorţezi nu pt că ai pe cineva cu care vrei să te (re)căsătoreşti, ci pt că nu mai poţi trăi cu cel de acum. Iar dacă după un timp, bineînţeles din dragoste, apar premizele pt recăsătorire, atunci ea se poate admite.

Nika
Mesaje:13
Membru din:30 Iul 2011, 19:26
Confesiune:ortodox

Divorţul şi recăsătorirea

Mesaj necititde Nika » 07 Aug 2011, 16:51

Bine, cei doi ca cei doi, cum sau de ce se căsătoresc, din dragoste sau nu, cum derulează relația lor pe parcurs ş.a.m.d. Însă, din moment ce apare un al treilea (copiii), de fapt obligativitatea "edificării" lor, fizice, morale, spirituale, mai au dreptul primii doi la egoismul ("fericirea") propriu. Oare aceștia, odată cu însoțirea lor, nu sunt responsabili pentru creșterea sănătoasă a copiilor. Ori, mai toate devierile comportamentale, psihice, duhovnicești sunt rezultatul şi rodul îngrijirii părintești.
Dacă primii doi şi-ar pune întrebarea rostului conviețuirii lor în Dumnezeu, probabil că multe goluri din căsnicia lor ar fi umplut de Harul dumnezeiesc, care le împlinește pe toate. Nimeni nu e perfect, dar toate se desăvârșesc doar în Dumnezeu.
În aceste situații, probabil că ar trebui luat în considerare primordial interesul copilului, bineînțeles în limitele, pe cât de mult vor fi sau sunt afectaţi aceştia în formarea lor, de comportamentul şi relaţiile părinților.
Cu dragoste în Iisus Hristos Domnul nostru!


Înapoi la “CANOANE şi REGULI BISERICEŞTI”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 12 vizitatori

Crestinism Ortodox.com. Catalogul Resurselor Ortodoxe pe Internet free counters
PELERIN ORTODOX