Mesaj necititde protosinghel » 21 Ian 2013, 18:13
Legea / „faptele Legii” – sunt noţiuni la care Sf. Pavel face deseori trimitere mai ales în aceste două Epistole, arătând incapacitatea Legii Vechi şi a faptelor cerute de aceasta în a-i oferi omului mântuirea (cf. Evrei 8:19), pentru că ele ţin de Vechiul Legământ şi ne-au fost doar „călăuze spre Hristos” (Galateni 3:24). În altă parte Sf. Pavel spune că Legea [Veche] şi „faptele Legii [Vechi]” nu puteau să facă drept pe nici un om, ci aduceau doar conştiinţa păcatului (Romani 3:20). Deci, în concepţia Sf. Pavel, Legea Veche avut doar rolul de a păstra credinţa într-un Singur Dumnezeu, Creatorul tuturor, şi de a aduce conştiinţa păcatului (cf. Romani 7). Dar mântuirea a fost adusă abia de Hristos (Mesia) Cel făgăduit şi poate fi obţinută doar prin credinţă, nu prin „faptele Legii” (Romani 3:28).
Martin Luther şi alţi corifei ai protestantismului au înţeles din această idee paulină că faptele în general nu sunt necesare mântuirii, dar aici nu e vorba despre fapte în general, fără de care credinţa nici nu există (Iacov 2:17,20,26), ci de „faptele Legii”. Sf. Pavel vrea să surpe încrederea pe care evreii o aveau în mântuire chiar şi printr-o îndeplinire formală a principiilor Legii, dar nu anulează importanţa faptelor bune în actul mântuirii, ci el însuşi ne este exemplu de o viaţă creştină plină de faptele Evangheliei. Evreii nu au înţeles de la proroci că „Dumnezeu voieşte milă, nu jertfă” (Osea 6:6), iar Hristos şi ucenicii Săi vin să răstoarne orice abordare formală sau superficială a poruncilor lui Dumnezeu. Deci „faptele Legii” sunt puse în opoziţie cu „faptele Evangheliei”, pentru că Evanghelia „este puterea lui Dumnezeu spre mântuire tot celui ce crede” (Romani 1:16), iar această „putere spre mântuire” este harul care ne ajută să lucrăm cele ale lui Dumnezeu „în duh, nu în literă”.