Despre creştinism, nu ştiu ce să mai cred

Studiul şi Exegeza Vechiului şi Noului Testament. Probleme de traducere şi intelegere a textului biblic
Pr Haralambie
Mesaje:895
Membru din:14 Ian 2010, 19:54
Confesiune:ortodox
Preocupări:Sensul vieţii
Localitate:BOR
Contact:
Re: Despre creştinism, nu ştiu ce să mai cred

Mesaj necititde Pr Haralambie » 08 Sep 2015, 12:38

Ca om care e in situatia in care poate sa faca ceva? Cred ca solutia este educatia si drepturile egale pentru femei. Si cum una din conflicte este pe baza diferitelor secte, neaparat scoasa religia din institutiile statului si formarea unui stat secular - adica complet neutru din punct de vedere religios. Probabil trebuie impus din exterior si va trebui facut asta si cu Arabia Saudita.
Ar fi un proces lent, poate ar avea efect peste 2 generatii si probabil aplicarea fortei nu poate fi evitata.
Insa daca dai drepturi la femei, atunci ai eliberat jumate din populatie, iar aceasta jumatate va lupta pentru libertatea primita fiindca va sti cum este fara.
Ar fi nevoie de ridiculizarea constanta a jihadistilor(ceea ce se si face) si a martirilor. Daca moartea in numele lui Dumnezeu va fi ceva ridicol, multi o sa se gandeasca de doua ori daca vor sa devina subiectul unor glume.
Insa stiti ce ar putea sa faca Dumnezeu? Toti jihadistii ar putea sa aiba un vis, in care Dumnezeu sa le spuna "Stati ca nu lucrati in numele meu, crestinii au dreptate" Sau poate chiar sa opreasca idiotii care trec la fapte, asa cum a facut cu Avraam.

Insa ISIS este un fenomen extrem de complicat cu multiple origini, incepand cu impartirea imperiul otoman si incalzirea globala, etc(mai ales etc). Orice am zis eu este doar speculatie si trebuie luate ca atare.
Macar bine că recunoaşteţi că ceea ce aţi spus este doar o speculaţie. Iar din punctul meu de vedere este utopie, în fine, eu nu am nevoie de speculaţii ci de răspunsuri categorice şi responsabile. Despre care religie vorbiţi că trebuie scoasă din instituţiile statului, adică religia musulmană o scoteţi din statul islamic ISIS? Mă faceţi să râd.
Pentru modelul în discuţie, ISIS, ridicularizarea nu ţine ca şi mod de educaţie, mai întâi, pentru că nu este moral ca cineva să-şi bată joc de credinţa cuiva, indiferent ce credinţă are acela. Apoi, acest mod de procedură mai mult incită la violenţă şi se termină cu un glonţ în cap ca la cei de la Chearle Hebdo. Apoi, observ, dvs. vă arde de glume despre ISIS, în timp ce ISIS ucid sute şi mii de oameni zilnic, interesnat mod de gândire, oare pe ce moralitate se sprijină. Oare v-ar plăcea ca şi dvs. să fiţi în locul acelora, şi ceilalţi să stea nepăsători şi să facă glume despre ISIS, în timp ce soţia şi fica vă este violată şi dvs. torturat şi ucis? Deci iată, soluţia pe care o propuneţi este una de tip criminal întrucât permite acelor terorişi să ucidă în continuare mii de oameni încă pentru 2-3 generaţii până când dvs. presupuneţi că procedura dvs ar da rezultate. Dar cine vă garantează că mai există cineva până atunci înafară de ISIS? Însă, să nu mai lungim, orice aţi spus mai sus este pe alături şi nu răspunde la întrebarea mea, pe care consider că nu aţi înţeles-o . Repet.
Cum ați gestiona sau stopa fenomenul ISIS, în cazul în care acesta ar lua tot mai mare amploare și evident, zilnic ar fi uciși sute și mii de oameni?
Rept, este vorba de amploare şi zilnic ucideri de sute şi mii de oameni..
Cu mult respect.

AndreiDinu
Mesaje:65
Membru din:10 Iun 2013, 23:39
Confesiune:ateu
Preocupări:Teologie,Istorie,IT

Re: Despre creştinism, nu ştiu ce să mai cred

Mesaj necititde AndreiDinu » 16 Sep 2015, 19:12

Bună seara, de mult timp, foarte mult timp caut... caut şi iar caut adevărul. Am căutat pe mai multe site-uri răspunsuri, dar m-au băgat doar mai mult în ceaţă. Viaţa ma trădat extrem de mult şi am avut de suferit, iar Isus nu a fost lângă mine când am avut nevoie... niciodată... Aşa că am vrut să caut, să văd ce zice lumea, dacă au trecut şi alţi prin cele trecute de mine. Acum câteva zile am găsit un site care m-a dat complet peste cap şi susţine prin argumente că creştinismul este o "minciună"... şi că religia noastră vrea ca noi doar să suferim, să tragem greu şi să ne lăsăm să fim abuzaţi. Uitaţi ce am găsit pe site-ul acela:

Numeri 25:16-17
16. Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:
17. Priviți-i pe madianiți ca vrăjmași şi ucideți-i

Numeri 31:17-18
17. Acum dar omorâți pe orice prunc de parte bărbătească şi omorâți pe orice femeie care a cunoscut pe un bărbat culcându-se cu el,
18. dar lăsați cu viață pentru voi toți pruncii de parte femeiască şi pe toate fetele care n-au cunoscut împreunarea cu un bărbat.

Psalmul 137:9 – Ferice de cine va apuca pe pruncii tăi şi-i va zdrobi de stâncă!

1 Samuel 15:3 – Du-te acum, bate pe Amalec şi nimicește cu desăvârșire tot ce-i al lui; să nu-i cruți şi să omori bărbații şi femeile, copiii şi pruncii, cămilele şi măgarii, boii şi oile.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Matei 10:34-36
34. Să nu credeți că am venit s-aduc pacea pe pământ; n-am venit să aduc pacea, ci sabia.
35. Căci am venit să despart pe fiu de tatăl său, pe fiică de mama sa şi pe noră de soacra sa.
36. Şi omul va avea de vrăjmași chiar pe cei din casa lui.

---------------------------------------------------------------------------------------------------

Exodul 32:27-28
28. Copiii lui Levi au făcut după porunca lui Moise şi aproape trei mii de oameni au pierit în ziua aceea din popor.
29. Moise a zis: „Predați-vă azi în slujba Domnului, chiar cu jertfa fiului şi fratelui vostru, pentru ca binecuvântarea Lui să vină astăzi peste voi!”

-----------------------------------------------------

Şi am citit chiar mult mai multe... Fraţilor, am nevoie de ajutor din partea voastră, vă rog explicaţi-mi şi mie ce este cu cele scrise mai sus. Le-am căutat în biblie şi le-am găsit, chiar mă iau şi fiori când mă gândesc la aceste citate. Voi ce credeţi despre ele, este vreo explicaţie pe care eu nu am găsit-o? Vă las şi vouă site-ul să vedeţi ce spun acei tipi http://crestinismulexpus.blogspot.be/20 ... oinic.html. Sper că am postat unde trebuie şi nu vreau să creez deranj. Mulţumesc.
Este foarte interesant blogul: "Crestinismul expus", care se leaga in mod special de pasaje din Pentateuh. In primul si in primul rand, trebuie sa intelegem cateva treburi legate de Pentateuh:

1. A fost valabil o perioada.
2. S-a adresat exclusiv poporului evreu, pentru crestini avand doar o valoare profetica si teologica cu privire la Revelatia lui Dumnezeu intr-un moment al istoriei. Asta apropo de "crestinismul" expus. Este scris de "n" ori in NT ca prevederile dure ale Legii nu mai sunt valabile si totusi inculti atei, care sunt experti si in stiinta si in teologie si in constructia de avioane sar peste ele cu extrem de multa gratie. Sa sa fie indoctrinare?
3. Se adreseaza omului care inca nu a fost restaurat prin Invierea lui Hristos, de unde rezulta ca nici nu era mantuitor Pentateuhul. Deci Legea nu a fost data pentru "accederea" in Rai, ci pentru o organizare stricta a evreilor, avand in vedere ca era poporul din care trebuia sa se nasca Mesia.

Apoi vad eterna problema - mostenire de la protestanti, si anume scoaterea Bibliei din Biserica. Biblia fara Biserica este o carte oarecare, chiar fara vreo relevanta decisiva. Inclusa in Biserica insa, capata o bogatie de sensuri nebanuita. Nu va intelege nimeni, niciodata Biblia daca este citita ca un roman, sau citita din unghiul dreptului constitutional din ziua de azi. Biblia este o lucrare teologica si pentru a fi inteleasa, trebuie citita teologic, dupa cum nu-l poti intelege nici pe Hyperion al lui Eminescu daca nu stii cum trebuie citita o poezie.

De exemplu Legea este considerata un "blestem" chiar in paginile NT. Si explica si de ce. Iata cum afli treburi despre Pentateuh chiar din Biblie.

In chestiunea pasajului de la Matei, eu zic ca este destul de clar ca "sabia" este chiar Persoana lui Hristos. Pentru Hristos exista si acum destule familii in care fiica/fiul sau tatal/mama vor sa mearga la biserica, iar ceilalti se opun. La situatii de genul se si refera Hristos. Oricum, interpretarea ca Hristos ne indeamna sa punem mana pe sabie este uluitor de irationala, pentru ca Hristos zice doar ca va aduce sabie, nu zice sa punem mana pe sabii pentru El.

Deci, David, pune mana pe studiu, ca lucrurile nu sunt chiar atat de simple precum par. Lasa blogurile trollilor atei, care isi duc existenta invectivand crestinii si crestinismul, dar plecand de la premise false si interpretate dupa capul lor "rational".

erg
Mesaje:4
Membru din:15 Oct 2016, 13:13
Confesiune:ortodox
Preocupări:Religie, Internet, Calculatoare, Stiinta

Re: Despre creştinism, nu ştiu ce să mai cred

Mesaj necititde erg » 12 Apr 2017, 21:55

Dumnezeu putea să mântuiască lumea printr-o melodie din ceruri, dar nu a făcut-o, a ales să mântuiască lumea trâind și suferind în ea alături de noi.
Mi se pare cam subreda ideea ca exista si alta posibilitate decat intruparea, moartea pe cruce si Invierea.

erg
Mesaje:4
Membru din:15 Oct 2016, 13:13
Confesiune:ortodox
Preocupări:Religie, Internet, Calculatoare, Stiinta

Re: Despre creştinism, nu ştiu ce să mai cred

Mesaj necititde erg » 13 Apr 2017, 09:58

Bună seara, de mult timp, foarte mult timp caut... caut şi iar caut adevărul..
Adevarul este o marfa rara si de mare pret in ziua de azi.
Framantarile pe care le ai vin dintr-o neintelegere a pozitionarii tale fata de Dumnezeu si fata de diavol. Aceasta neintelegere este fireasca si nu e nimic rusinos in ea. Cheia se gaseste in Facere pe la cap 3.
Cei doi oameni traiau in deplina comuniune cu Dumnezeu dupa care au cazut. Fiind inca in comuniune cu Dumnezeu ei nu aveau constiinta in sensul in care il intelegem noi astazi. Ei traiau prin constiinta lui Dumnezeu cu alte cuvinte vedeau lucrurile "ca Dumnezeu" si prin Dumnezeu. Omul era parte integrala din Dumnezeu. Intr-un anume sens el 'era Dumnezeu'. De aceea nici nu erau constienti ca erau goi sau care era rolul lor. In momentul caderii au capatat acea constiinta, acel "eu" individualist. Acel 'eu' individualist si este diavolul. Este 'cadoul' satanei. Odata capatat acel 'eu' noul individ incepe sa judece lucrurile din perspectiva unei entitati rupte de Dumnezeire, entitate inchipuit autosuficienta si 'care are drepturi'. In realitate in afara lui Dumnezeu tu nu ai nici un fel de drepturi. Un exemplu edificator ar fi cu tesutul de cancer care candva fiind tesut sanatos la un moment dat se intoarce impotriva propriului organism, devine parte separata cu propria viata si considera ca are drepturi. Ideea de a veni chirurgul si a-l extirpa i se pare 'absolult barbara'. Din aceasta perspectiva judeca organismul din care facea parte ca fiind nedrept.
Odata ce vei intelege ca tu nu-ti apartii tie ci esti (sau ar trebui sa fii) parte din Dumnezeu dintr-o data vei incepe sa interpretezi lucrurile altfel. Ca sa urmezi pe Dumnezeu trebuie 'sa te lepezi de tine'. Lepadarea acelui 'eu' constient si este cheia. Acest lucru in realitate este practic imposibil. Cu alte cuvinte acesta nu este o actiune ci mai degraba un scop final. Crestinismul nu este o destinatie ci un drum. Cei care se afla pe drum pana mor, pana in momentul mortii, aceea culeg roadele la sfarsit. Lepadarea cu adevarat de acel 'eu' se face la moarte cand daca te-ai mantuit te integrezi inapoi in Dumnezeire si acolo ramai pentru totdeauna. Si ai viata vesnica cu Dumnezeu.
Biblia are 3 parti distincte si care au o importanta covarsitoare: Facerea, Evangheliile si Apocalipsa. Dintre acestea Facerea este baza, inceputul, este fundamentul casei. Dar este foarte des omisa sau neinteleasa.
Ultima oară modificat 13 Apr 2017, 10:10 de către erg, modificat de 2 ori în total.

erg
Mesaje:4
Membru din:15 Oct 2016, 13:13
Confesiune:ortodox
Preocupări:Religie, Internet, Calculatoare, Stiinta

Re: Despre creştinism, nu ştiu ce să mai cred

Mesaj necititde erg » 13 Apr 2017, 10:07

Dar in Noul Testament, s-au schimbat acestea. Nu avem voie sa ucidem.
E o exceptie totusi. Vrajitorii pot fi ucisi cu pietre, caci sunt prieteni cu satana.
Nu cred ca avem voie sa ucidem vrajitori. De unde aceasta informatie?
Era voie in VT, astazi am impresia ca Codul Penal nu permite.

erg
Mesaje:4
Membru din:15 Oct 2016, 13:13
Confesiune:ortodox
Preocupări:Religie, Internet, Calculatoare, Stiinta

Re: Despre creştinism, nu ştiu ce să mai cred

Mesaj necititde erg » 13 Apr 2017, 10:14

Legat de homosexualitate, eu nu văd nimic rău în asta.
De ce oare nu ma mir? :x44

MarcusAurelius
Mesaje:118
Membru din:13 Noi 2014, 18:23
Confesiune:alta religie
Preocupări:idolatru

Re: Despre creştinism, nu ştiu ce să mai cred

Mesaj necititde MarcusAurelius » 28 Apr 2017, 08:08

Fraţilor, am nevoie de ajutor din partea voastră, vă rog explicaţi-mi şi mie ce este cu cele scrise mai sus. Le-am căutat în biblie şi le-am găsit, chiar mă iau şi fiori când mă gândesc la aceste citate. Voi ce credeţi despre ele, este vreo explicaţie pe care eu nu am găsit-o? Vă las şi vouă site-ul să vedeţi ce spun acei tipi http://crestinismulexpus.blogspot.be/20 ... oinic.html.
Aceste lucruri sunt scrise si nimeni nu le poate schimba. Sensul lor l-ai priceput, altfel ele nu te-ar fi tulburat. Numai ca se pare ca nu le-ai priceput decat aproximativ, deoarece Biblia trebuie pusa in contextul conflictelor care existau intre populatiile din Orientul Apropiat si Mijlociu pe durata in care au fost concepute cartile Bibliei. Probabil ai citit despre razboaiele evreilor cu filistenii, edomitii, asirienii babilonienii etc. Intr-un asemenea context nu trebuie sa ne mire caracterul razboinic al zeului suprem al evreilor. Daca il comparam, de exemplu cu zeul Ashur al Asiriei nu vom vedea mari diferente, daca trecem totusi peste faptul ca zeul asirian era reprezentat ca o divinitate solara, deci putea avea o reprezentare iconografica, spre deosebire de zeul ebraic ce nu putea fi reprezentat in niciun fel (nu era permis sa i se dea un "chip cioplit").
Toate aceste citate sunt din Vechiul Testament, si atunci pedeapsa pentru ucidere era uciderea. Atunci pentru razbunare puteai ucide pe cel ce ti-a facut rau.
Dar in Noul Testament, s-au schimbat acestea. Nu avem voie sa ucidem.
E o exceptie totusi. Vrajitorii pot fi ucisi cu pietre, caci sunt prieteni cu satana.
Deci exista totusi o exceptie. Avem voie sa ucidem... Prostii!
Îmi place Egiptul antic, apreciez civilizația lor strălucitoare dar zeii pe care ei îi venerau nu sunt decât idoli, nu se pot compara cu Dumnezeul adevărat, de ce să slujești creaturilor când poți sluji Creatorului?
Egiptenii nu-si considerau totusi zeii creaturi. Chiar daca unii nu existau de la inceputurile lumii, erau nascuti si nu facuti. La fel ar putea spune un egiptean despre crestini ca se inchina la niste idoli, desi problema idolilor nu prea ii preocupa pe egipteni.
Eu daca zic ca tentativa de omor al lui Avraam este inacceptabila si nejustificabila, deja sunt mai moral decat orice crestin care spune ca trebuie neaparat sa-ti ucizi copilul, daca Dumnezeu iti ordona. Nu vezi nici o problema aici?
Nemessis, se pare ca aici gresesti un pic. Povestea lui Avraam n-are nicio legatura cu vreun omor, ci mai degraba cu un sacrificiu ritualic. Avem vreo dovada ca evreii practicau la un moment dat sacrificiile umane? Nu, dar pasajul in care personajul vrea sa-si ucida fiul la comanda zeului sau poate lasa deschisa posibilitatea existentei la un moment dat a unor asemenea sacrificii. Si uciderea tuturor locuitorilor Ierihonului de catre Iosua poate fi interpretata intr-un asemenea sens, mai ales ca este comandata de catre Jahweh.
Mi se pare extrem de crud şi de barbar ca propriul creator să îţi ceară să îţi omori copilul, nu este ceva normal să îţi fac creaţia să sufere în halul ăsta.
Ba nu e deloc anormal. Alte religii sunt si mai ciudate. Se pare ca unele populatii celtice din Britania isi sacrificau chiar unii oameni de vaza, posibil capetenii. S-au descoperit victime ale sacrificiilor care aratau foarte ingrijite.
Ei, e prea de tot. Crestinismul nu a fost furat nici de la indieni, nici de la greci si nici de la altii. Si nici cartile Vechiului Testament. Povestea potopului care se regaseste cu detalii foarte exacte in Epopeea lui Gilgamesh nu anuleaza deloc originalitatea abordarii acestei istorii in cartea Facerii. Nici faptul ca euharistia se practica in cadrul cultului zeului Mithras nu inseamna ca la crestini practica n-are nicio valoare. Cat despre faptul ca mitul invierii apare la atatea popoare, din nou, nu inseamna ca in cadrul crestinismului el nu este abordat intr-un mod specific, diferit de alte religii. Apropo, in Bucolica a patra a poetului Latin Vergiliu apare motivul fecioarei care va naste un copil ce va stapani pamantul. O fi asta vreo profetie? Nicidecum. N-averm nicio dovada. A fost mitul acesta furat de crestini? Nicidecum.
Putini goyim sunt printre aceia care-l vor descoperi pe D-zeu vreodata si vor intelege TORA.
Dincolo de idiotenia acestei remarci a lui Ben Judah pe care il cunoastem, exista un lucru care se leaga de ceea ce am spus chiar la inceput. Poporul care a creat Torah (sau nucleul Vechiului Testament) era un popor razboinic condus de un zeu razboinic. Asadar sa nu ne mire violenta unora dintre poruncile acestui zeu.

Din pacate o mare parte din restul topicului a devenit un soi de circoteca, asa ca n-am sa comentez decat cateva chestiuni punctuale
3. Nu există nimic care Dumnezeu să nu poată să facă. I-a spune-mi, ce rezolvă Dumnezeu dacă oprește războaiele, boala și foametea?
Elimina o parte din rele. Si nu e deloc putin!
Ce inseamna sa fii bun sau rau intr-o lume ateista ? Care e modelul la care ne referim atunci cand vorbim de bunatate sau rautate ?
Cand e vorba de bunatate sau rautate nu ne referim la modele, ci la principii.
Prea multă vâlvă se face în jurul întâmplării cu Avraam. E clar ca Dumnezeu nu a vrut uciderea fiului său ci a fost pus doar la o incercare.
O asemenea interpretare e interesanta. Dumnezeu vrea sa vada cat ii este de loial Avraam. Atat. De ce insa Dumnezeu il pune sa isi ucida fiul si nu gaseste o alta solutie? Probabil pentru ca acest mit al sacrificiului ritualic impus de zeu exista deja la evrei si pur si simplu i s-a adaugat interpretarea adusa in discutie de domnul Haralambie, semn ca in perioada in care textul Facerii a avut parte de o redactare finala, evreii nu mai practicau asemenea sacrificii. E doar o ipoteza, insa ea explica contradictia intre punerea la incercare a lui Avraam si sacrificarea lui Isaac.
Pai cum iti dai seama catra suferinta provoci ? Daca ii furi unuia banii ai doar de castigat.
Da, numai ca pagubitul are de pierdut. Omul are creier sa judece binele si raul si se pare ca o mare parte a raului de pe pamant isi are sursa in lipsa de judecata a oamenilor.
Caut crestin cu bun simt. Gasitorului ofer recompensa.

Pr Haralambie
Mesaje:895
Membru din:14 Ian 2010, 19:54
Confesiune:ortodox
Preocupări:Sensul vieţii
Localitate:BOR
Contact:

Re: Despre creştinism, nu ştiu ce să mai cred

Mesaj necititde Pr Haralambie » 30 Apr 2017, 16:58

Prea multă vâlvă se face în jurul întâmplării cu Avraam. E clar ca Dumnezeu nu a vrut uciderea fiului său ci a fost pus doar la o incercare.
O asemenea interpretare e interesanta. Dumnezeu vrea sa vada cat ii este de loial Avraam. Atat. De ce insa Dumnezeu il pune sa isi ucida fiul si nu gaseste o alta solutie? Probabil pentru ca acest mit al sacrificiului ritualic impus de zeu exista deja la evrei si pur si simplu i s-a adaugat interpretarea adusa in discutie de domnul Haralambie, semn ca in perioada in care textul Facerii a avut parte de o redactare finala, evreii nu mai practicau asemenea sacrificii. E doar o ipoteza, insa ea explica contradictia intre punerea la incercare a lui Avraam si sacrificarea lui Isaac.
Dumnezeu in preștiința Sa nu avea nevoie sa vadă, pt ca le știe pe toate dinainte. Această încercare, si multe altele, au fost de folos pentru Avraam si pentru urmașii lui care voiau sa l cunoască pe Dumnezeu.
Avraam a fost încercat cu ce avea el mai drag, prin care si a dovedit credinta lui totala in Dumnezeu, pentru care a si primit o făgăduință cu mult mai mare decât cea anterioara...
Cu mult respect.

nemessis
Mesaje:348
Membru din:09 Dec 2010, 21:20
Confesiune:ateu
Preocupări:arta, stiinta, omul

Re: Despre creştinism, nu ştiu ce să mai cred

Mesaj necititde nemessis » 26 Mai 2017, 09:17

Avraam a fost încercat cu ce avea el mai drag, prin care si a dovedit credinta lui totala in Dumnezeu, pentru care a si primit o făgăduință cu mult mai mare decât cea anterioara...
Problema mea e mai putin cu Avraam, ci cu crestinii de acum. Voi nu vedeti nici o problema sa sustineti ca e perfect normal sa ucizi la ordin?
Un om moral ar fi raspuns la Dumnezeu "Sunt mult mai bun decat atat". Repet, nu e despre Avraam, ci de crestinii care gasesc tot felul de justificari si de scuze, in loc sa admita ca intentia de a ucide e inadmisibila si de neiertat, oricine ar face-o.
Cand justifici tentativa de omor, practic devii complice.

Daca ar fi doar niste povesti, din care cineva ar putea sa ajunga la niste concluzii, sa zicem ca as considera acceptabil. Sa zicem ca povestea asta cu Avraam arata fanatismul unui tata dement, dar tocmai fanatismul acesta a fost baza unui popor...fie.
Sau povestea cu Hristos, care arata ca omul e nevoit sa-si poarte suferinta si s-o invinga. si asta e acceptabil.
Insa voi considerati povestile astea adevarate si asta face ca totul sa devina de-a dreptul groaznic.
De ce justificati tentativa de omor, intentia de a ucide?
De ce sunteti de acord cu torturarea si uciderea cuiva pentru un folos - in cazul acesta, mantuire.

MarcusAurelius
Mesaje:118
Membru din:13 Noi 2014, 18:23
Confesiune:alta religie
Preocupări:idolatru

Re: Despre creştinism, nu ştiu ce să mai cred

Mesaj necititde MarcusAurelius » 27 Mai 2017, 16:07

Dumnezeu in preștiința Sa nu avea nevoie sa vadă, pt ca le știe pe toate dinainte. Această încercare, si multe altele, au fost de folos pentru Avraam si pentru urmașii lui care voiau sa l cunoască pe Dumnezeu.
Avraam a fost încercat cu ce avea el mai drag, prin care si a dovedit credinta lui totala in Dumnezeu, pentru care a si primit o făgăduință cu mult mai mare decât cea anterioara...
Ca sa continui ideea dumneavoastra, Dumnezeu in prestiinta sa nici nu avea nevoie sa-l puna la incercare pe Avraam pentru a-i oferi o fagaduinta mai mare decat cea anterioara, pentru ca stia cum va reactiona omul sau, asa ca nu vad la ce i-a folosit incercarea aceasta lui Avraam, care oricum in ochii lui Dumnezeu era un om drept, in afara de faptul ca i-a oferit niste emotii tari. Dar pana la urma, daca n-ai necazuri parca nici nu simti ca traiesti.
Problema mea e mai putin cu Avraam, ci cu crestinii de acum. Voi nu vedeti nici o problema sa sustineti ca e perfect normal sa ucizi la ordin?
Pentru un om religios credinta trebuie sa fie mai puternica decat insusi binele si adevarul, iar ca lucrul acesta sa fie posibil, obiectul credintei devine tocmai intruchipare a binelui si adevarului. In realitate acest bine si adevar nu reprezinta decat un surogat al adevaratelor valori fiind sursa a unei moralitati de mana a doua. Intr-o alta ordine de idei, problema e si Avraam, deoarece povestea lui exprima foarte bine comportamentul omului religios care considerand gandirea un rezultat al pacatului originar asteapta indicatii de la zeul sau in legatura cu ceea ce trebuie sa faca. Daca zeul ii porunceste sa ucida, e un lucru perfect normal. La fel si daca zeul ii porunceste sa ierte. Anormal pentru el e sa nu asculte de zeu si sa judece cum stau lucrurile. Probabil ca ati observat de multe ori antiintelectualismul oamenilor religiosi. Uitati-va insa cu atentie la ei si veti observa incapacitatea de a-si judeca propriile fapte facute in lumina credintei. Iar acest refuz de a judeca faptele e mult mai grav decat refuzul de a gandi in general.
Daca ar fi doar niste povesti, din care cineva ar putea sa ajunga la niste concluzii, sa zicem ca as considera acceptabil. Sa zicem ca povestea asta cu Avraam arata fanatismul unui tata dement, dar tocmai fanatismul acesta a fost baza unui popor...fie.
Sau povestea cu Hristos, care arata ca omul e nevoit sa-si poarte suferinta si s-o invinga. si asta e acceptabil.
Insa voi considerati povestile astea adevarate si asta face ca totul sa devina de-a dreptul groaznic.
Nu numai ca povestile astea sunt considerate adevarate, dar ele devin si modele de comportament. Credinta in duhuri si demoni pe care o au ortodocsii le poate deveni unora chiar fatala. Cunoastem cu totii cazul exorcizarii de la manastirea Tanacu unde o tanara care suferea de schizofrenie a fost inchisa intr-o chilie si legata de o cruce de lemn cu un calus in gura facut dintr-un prosop. Dupa trei zile in care n-a primit nici apa nici mancare, victima a murit. Preotul care i-a facut "slujba de trimitere pe lumea cealalta" nu-si recunoaste nici in ziua de azi vina. E vorba de acea incapacitate despre care am vorbit a omului religios de a surprinde adevarata esenta a binelui si raului si de a se judeca. Judecata merge pana la religie. Dincolo de acest prag, omul religios e imunizat. Poti sa-i arati mult si bine faptele, ca nu le vede.

Cazul Tanacu a reprezentat o imensa eroare care ar fi trebuit sa ne invete cat de periculoase sunt unele dintre ideile religioase. Preotul Daniel Corogeanu a facut fara sa-si dea seama o mare tampenie pe care ar trebui macar s-o recunoasca deoarece de reparat oricum n-o mai poate repara. Cel putin asa ne-ar fi aratat ca e om si ca merita si el un pic de compasiune. Cat despre acea manastire cu ghinion, ar fi fost nevoie poate de o reparatie morala. Era mai bine daca am fi transformat-o intr-un spital de psihiatrie. Adica sa-i ingrijim cu adevarat pe bolnavi. Vechii ocupanti puteau sa ramana... pe post de pacienti, desigur.
Caut crestin cu bun simt. Gasitorului ofer recompensa.

MarcusAurelius
Mesaje:118
Membru din:13 Noi 2014, 18:23
Confesiune:alta religie
Preocupări:idolatru

Re: Despre creştinism, nu ştiu ce să mai cred

Mesaj necititde MarcusAurelius » 01 Aug 2017, 09:24

A, si mai e un lucru legat de acest crestinism ce ar trebui spus, dincolo de faptul ca se bazeaza pe istorii fictive si actiunile sale se situeaza la limita inferioara a moralitatii. Spiritul pe care crestinmismul si mai ales varianta ortodoxa a lui il promoveaza e unul dictatorial si razboinic. Nu de multa vreme un individ, de pe acest site al carui nume nu cred ca merita sa il pronuntam si care dupa declaratia de pe pagina sa de profil se pare ca ar fi preot, m-a facut pe fata semidoct si imediat am observat ca topicul a fost inchis, rapindu-mi astfel orice posibilitate de a-i raspunde. Nu cred ca trebuie sa ne mire aceasta politica a pumnului in gura pe care in general o practica ortodocsii si care e expresia unei ideologii incapabile sa ofere raspunsuri si sa faca fata logicii, spiritului si bunului simt.

In concluzie, ce putem sa mai credem despre crestinism? Mai putem oare crede in el? Merita sa-i mai acordam vreo importanta? Merita sa sustinem cu bani aceasta industrie care nu ofera niciun beneficiu societatii, dar care inghite resurse cu nemiluita? Cum se face ca biserica a ajuns cea mai corupta institutie poate dupa parlament? Probabil ca sursele acestei infectii care a cuprins biserica se afla in insasi ideologia ei intoleranta si rupta de realitate. Nu oamenii care compun biserica suint problema. Ideologia lui Hristos e marea problema.
Caut crestin cu bun simt. Gasitorului ofer recompensa.

AndreiDinu
Mesaje:65
Membru din:10 Iun 2013, 23:39
Confesiune:ateu
Preocupări:Teologie,Istorie,IT

Re: Despre creştinism, nu ştiu ce să mai cred

Mesaj necititde AndreiDinu » 03 Sep 2017, 18:45

A, si mai e un lucru legat de acest crestinism ce ar trebui spus, dincolo de faptul ca se bazeaza pe istorii fictive si actiunile sale se situeaza la limita inferioara a moralitatii. Spiritul pe care crestinmismul si mai ales varianta ortodoxa a lui il promoveaza e unul dictatorial si razboinic.
A? In urma caror studii teologice ai ajuns tu la aceasta concluzie? Ca nu poti sa sustii un argument de o asemenea importanta din comportamentul oamenilor. Altfel, si ateii pot fi catalogati ca violenti in functie de cum raspund altii sau ce fac altii. Pe langa asta, "varianta ortodoxa", in afara unor mici greseli ale UNORA (ca Ortodoxia nu e egala cu suma faptelor celor care pretind ca o urmeaza) a fost total diferita de universalismul catolic sau puritanismul protestant. Ai citit "Litera Stacojie"? Chiar nu pot sa vad intr-o societate ortodoxa astfel de povesti.
Nu de multa vreme un individ, de pe acest site al carui nume nu cred ca merita sa il pronuntam si care dupa declaratia de pe pagina sa de profil se pare ca ar fi preot, m-a facut pe fata semidoct si imediat am observat ca topicul a fost inchis, rapindu-mi astfel orice posibilitate de a-i raspunde. Nu cred ca trebuie sa ne mire aceasta politica a pumnului in gura pe care in general o practica ortodocsii si care e expresia unei ideologii incapabile sa ofere raspunsuri si sa faca fata logicii, spiritului si bunului simt.
Nu stiu topic-ul, dar inainte sa te victimizezi, poate ar trebui sa vezi daca ai gresit si tu pe undeva. Nu e nimeni obligat sa parlamenteze la nesfarsit subiecte cu tine. Si tinand cont ca exprimi idei proprii si se vede ca nu ai avut curiozitatea sa studiezi in profunzime chestiuni legate de crestinim, dar totusi o tii p-a ta....e posibil ca "semidcot" sa fie un adevar, nu o jignire.

Apoi Ortodoxia a oferit raspunsuri si ofera in continuare. Ideea e sa le cauti, nu sa pleci de la premisa ca tu oricum detii adevarul. Ca asa.... degeaba iti explica oricine, orice.
In concluzie, ce putem sa mai credem despre crestinism? Mai putem oare crede in el? Merita sa-i mai acordam vreo importanta? Merita sa sustinem cu bani aceasta industrie care nu ofera niciun beneficiu societatii, dar care inghite resurse cu nemiluita? Cum se face ca biserica a ajuns cea mai corupta institutie poate dupa parlament? Probabil ca sursele acestei infectii care a cuprins biserica se afla in insasi ideologia ei intoleranta si rupta de realitate. Nu oamenii care compun biserica suint problema. Ideologia lui Hristos e marea problema.
Analizand ideea asta, ajungem la concluzia ca si democratia ar trebui inlaturata, doar pentru ca unii oameni politici sunt corupti. Sau chiar si medicina, ca sunt destui medici corupti. Ca beneficiul adus societatii nu poti sa-l decizi din exterior. Ar fi o ipocrizie. Pentru cei care practica Ortodoxia evident ca exista o alta optica. De exemplu nici fotbalul nu aduce beneficii adevarate in societate. Si totusi pentru multi conteaza, iar Ortodoxia este mult legate de nevoile oamenilor decat fotbalul.

Ultima idee confirma ca cel care ti-a zis "semidoct" initial a avut dreptate. Ideologie intoleranta? Vorbim de aceeasi ideologie care a fost prima impotriva sexismului, rasismului, xenofobiei, sclaviei si a altor ideologii - tare ale societatii din lumea antica? Prima care a asezat femei sfinte in calendar alturi de barbati albi si persoane de culoare din Africa? Prima care a condamnat idei contrare in Sinoade in care cel parat avea dreptul sa-si sustina opinia, iar concluzia era in urma discutiilor? Prima care a extins ideea de mantuire catre toate neamurile (spre deosebire de rasismul multor religii antice)? Inclusiv evreii care nu intelegeau Legea credeau ca mantuirea e o chestiune de rasa. Hristos a zis nu. Ar trebui sa zici merci ca traiesti intr-o societate care are la baza tocmai toleranta crestina autentica (chit ca anumite ideologii crestine s-au departat mai mult sau mai putin de ea in anumite momente ale istoriei). Tot crestinismul a pastrat cultura (vezi Renasterea Bizantina, scolastica occidentala etc.). Daca vrei sa vezi o religie intoleranta, uita-te la islam. Dar chiar si asa, nu ai cum sa pui problema ca musulmanii pasnici sa nu isi practice cultul, doar pentru ca nu are nicio relevanta pentru tine

MarcusAurelius
Mesaje:118
Membru din:13 Noi 2014, 18:23
Confesiune:alta religie
Preocupări:idolatru

Re: Despre creştinism, nu ştiu ce să mai cred

Mesaj necititde MarcusAurelius » 19 Iul 2018, 11:19

A? In urma caror studii teologice ai ajuns tu la aceasta concluzie?
Dupa cum probabil veti observa citindu-mi postarile, eu ma adresez colegilor de pe forum cu "dumneavoastra" si nu cu "tu" deoarece nu-i cunosc personal si consider ca trebuie sa le ofer macar o farama de respect.

Iar acum sa va raspund:

Opiniile mele nu se bazeaza pe studii teologice deoarece consider teologia o pseudodisciplina, nu o cale de cautare a adevarului. Daca doriti, putem discuta despre acest lucru mai pe larg in alta parte. Cu argumente si nu cu insulte asa cum obisnuiesc ortodocsii sa se balacareasca intre ei.
Ai citit "Litera Stacojie"?
In bibliotecile serioase, cartile sunt ordonate dupa autor, nu dupa titlu. Daca vreti sa gasesc aceasta carte pe care mi-o recomandati ca lectura, spuneti-mi macar numele autorului.
Nu e nimeni obligat sa parlamenteze la nesfarsit subiecte cu tine. Si tinand cont ca exprimi idei proprii si se vede ca nu ai avut curiozitatea sa studiezi in profunzime chestiuni legate de crestinim, dar totusi o tii p-a ta....e posibil ca "semidcot" sa fie un adevar, nu o jignire.
Daca cineva vrea sa ma convinga ca merita sa iau in considerare ideile pe care le are in cap, va fi nevoit sa parlamenteze cu mine. Altfel, e liber sa ma lase in pace. Eu nu tin neaparat sa cred in Dumnezeu sau in alte nimicuri despre care se discuta pe acest forum. Iar daca unii se comporta si gandesc intr-un asemenea hal incat oamenilor cu scaun la cap le e sila sa mai creada in prostiile pe care indivizii cu pricina le sustin, cu atat mai bine. Adevarul va invinge, ceea ce e un progres.
Analizand ideea asta, ajungem la concluzia ca si democratia ar trebui inlaturata, doar pentru ca unii oameni politici sunt corupti. Sau chiar si medicina, ca sunt destui medici corupti. Ca beneficiul adus societatii nu poti sa-l decizi din exterior. Ar fi o ipocrizie. Pentru cei care practica Ortodoxia evident ca exista o alta optica. De exemplu nici fotbalul nu aduce beneficii adevarate in societate. Si totusi pentru multi conteaza, iar Ortodoxia este mult legate de nevoile oamenilor decat fotbalul.
Cunoasteti un alt regim politic ce sa produca mai putina paguba omenirii decat democratia? Cunoasteti vreo disciplina ce sa vindece mai multi oameni decat medicina? Probabil ca nu. Exista insa lucruri care ii fac mult mai fericiti pe oameni decat ortodoxia. Si mai buni. Si mai preocupati de adevar. Si mai putin dornici sa se certe, asa cum incercati sa faceti dumneavoastra cu mine. Si ca sa va citez:
Ultima idee confirma ca cel care ti-a zis "semidoct" initial a avut dreptate.
Curata gandire ortodoxa! Vedeti de ce consider religia si teologia si toate acele lucruri ce au legatura cu ele niste mizerii? De ce sa renunt la ceea ce am pentru ceea ce imi oferiti dumneavoastra? Credeti ca daca il tratez ca pe un gunoi pe cel ce are alte opinii decat mine voi deveni un om mai bun si mai complet? Domnule Andrei Dinu, v-au imbolnavit si pe dumneavoastra indivizii astia! Mare pacat!
Caut crestin cu bun simt. Gasitorului ofer recompensa.


Înapoi la “SFÂNTA SCRIPTURĂ / BIBLIA”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 4 vizitatori

Crestinism Ortodox.com. Catalogul Resurselor Ortodoxe pe Internet free counters
PELERIN ORTODOX