Copilul meu si copilul adoptat

[diaconul_Catalin]

Acum vreau sa am un copilas si se lasa asteptat. Sunt sigura ca este pedeapsa lui Dumnezeu si o accept!!!

De multe ori vrem ceva, iar de nu primim avem inpresia ca nu ne asculta nimeni ruga, sau ca nu se intampla pentru a fi pedepsiti. Ne intrebam vreodata daca ceea ce noi vrem este bun, sau "daca eu vreau copil, Dumnezeu trebuie sa mi-l dea". Orbul din evanghelia de astazi (ma rog, ieri, ca deja e luni) s-a nascut in intuneric, desi nici el n-a păcătuit, nici părinţii lui, ci ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu (Ioan IX, 3).
Poate copilul care se lasa asteptat la unii sau la altii nu e pentru pacatele noastre, sau ale parintilor nostri, ci pentru implinirea unei randuieli pe care noi nu o stim... Poate ar trebui sa adoptam copii atunci cand nu putem face... Dar oare i-am putea iubi "din tot sufletul si din tot cugetul nostru"? Poti iubi un copil adoptat la fel ca pe cel iesit din manifestarea iubirii conjugale? In schimb, noi incercam, iar incercam, urmarim calendare, bem ceaiuri si luam pastile doar-doar om face copilul pe care ni-l dorim... sau mai bine zis doar-doar om da peste cap planul ce-l are Dumnezeu cu noi.

[Ioan Cr]

Au fost cazuri cand cuplul, neavand copii multi ani si resemnati cu gandul ca nici nu ii vor avea, au adoptat un copil, ca dupa aceea sa ii nasca si pe ai sai. Se poate intampla, spre regret, ca dupa asa o intorsatura, copilul adoptat care le-a fost in mod evident o binecuvantare, sa fie neglijat in favoarea copiilor firesti ce au urmat. Cred ca e cel mai urat lucru cu putinta.

[danadoina]

... Cred ca e cel mai urat lucru cu putinta.

-asa este, dar nu judecati niciodata pe cei care trebuie sa iubeasca un copil care nu este al lor la fel ca pe propriul copil pentru ca nu stiti cu ce ispite se lupta acesti oameni ...!

[maria_andreea]

Hristos a Inviat!

Intreb fara "sa aruncati cu pietre" , va rog: Oare se poate masura iubirea? daca da cum reusim sa invingem aceasta nefericire (caci eu asa cred ca trebuie sa fie in momemtul in care poti spune te iubesc...doar atat de putin/mult).

[elena -petra]

sa adoptam copii atunci cand nu putem face... Dar oare i-am putea iubi "din tot sufletul si din tot cugetul nostru"? Poti iubi un copil adoptat la fel ca pe cel iesit din manifestarea iubirii conjugale?

Din pacate in acest caz cand ai un copil adoptat (sau in unele cazuri un copil care este doar al unuia din soti), si un copil care se naste apoi din dragostea celor doi,totdeauna cel ,,adoptat" va fi privat de aceeasi dragoste,drepturi sau atentia care o primeste copilul cuplului.Aici iubirea s-ar putea spune (din nefericire) ca este ,,masurabila".

: Oare se poate masura iubirea?

Cred ca singura iubire care nu se poate masura este iubirea fata de Dumnezeu.Aici nu poti negocia, nu poti spune:,,Stii Doamne daca ma ajuti intr-o oarecare problema, promit ca te iubesc mai mult,daca nu atunci dragostea pentru tine va scadea".Fiindca relatia fiecaruia cu Dumnezeu este una foarte personala,foarte intima,foarte sincera. ,,Dumnezeu este Iubire" spune Sf Apostol Ioan Evanghelistul. Aici nu poate fi vorba de jumatati de masura ,,dai -dau", ,,nu dai -nu dau".

In schimb la nivel uman ,in numeroase cazuri iubirea poate rani.Fiindca ce alta dezamagire mai mare poti trai decat atunci cand oferi dragostea unei persoane care apoi te dezamageste.Si atunci....aici....masura iubirii o da de fapt suferinta.Aici poti sa-ti dai seama c-ai oferit mai mult decat ai primit.Insa iubirea este un dar de la Dumnezeu si de multe ori ranile sufletului se vindeca tot cu dragoste.

[diaconul_Catalin]

...cand ai un copil adoptat (sau in unele cazuri un copil care este doar al unuia din soti), si un copil care se naste apoi din dragostea celor doi, totdeauna cel ,,adoptat" va fi privat de aceeasi dragoste...

Daca parintii fac asa cand au un copil adoptat, atunci e grav, si amandoi ar trebui sa plateasca... Daca unul dintre cei doi soti are un copil dintr-o eventuala casatorie anterioara, iar parintele vitreg nu-si iubeste ambii copii, atunci consider ca e vinovat parintele care si-a ales consoarta pentru sine si nu pentru familia pe care o are deja!

Oare se poate masura iubirea?

Da, se poate masura... drept dovada nu iubesti doua persoane la fel!

...singura iubire care nu se poate masura este iubirea fata de Dumnezeu.

As zice ca va inselati: iubirea fata de Dumnezeu se poate masura: nu toti iubesc pe Dumnezeu la fel. Nu poate fi masurata iubirea lui Dumnezeu fata de noi, caci El ne iubeste pe toti la fel!

...iubirea poate rani.

Dar tot iubirea poate mangaia si vindeca rana provocata de iubire!

[maria_andreea]

Hristos S-a Inaltat!

Da, se poate masura... drept dovada nu iubesti doua persoane la fel!

Eu credeam ca atunci cand "nu iubesti" (de fapt cred ca este mai corect spus: iti manifesti iubirea fata de aproapele diferit) 2 persoane la fel de fapt aplicii iubirea in mod personalizat, tipic persoanei care-ti primeste iubirea si asta nu inseamna neaparat o masurare a iubirii.

[danadoina]

Daca parintii fac asa cand au un copil adoptat, atunci e grav, si amandoi ar trebui sa plateasca... Daca unul dintre cei doi soti are un copil dintr-o eventuala casatorie anterioara, iar parintele vitreg nu-si iubeste ambii copii,

Diacone Catalin, legatura trupeasca si sufleteasca dintre parinti si copii proprii este o mare taina, este peste fire caci un parinte isi da viata pentru un copil; pe cand iubirea pentru un copil "de suflet " (ce frumos si intuitiv denumeste poporul un copil adoptat ) nu este spontana si instinctiva, trebuie sa o castigi in sudoarea fruntii si a sufletului, mai ales cand exista si copii proprii, pentru ca exista un instinct care se lupta pentru propriul copil si diavolul se foloseste de el;
inainte de a scrie asa ceva: "ar trebui sa plateasca" , m-as gandi de trei ori in locul domniei voastre... , mai ales cand nu ati trecut personal prin aceasta experienta si ati depasit-o cu succes ...hai sa-l lasam pe Dumnezeu sa hotareasca cine ce are de platit, norocul nostru ca, gandurile Lui nu sunt ca ale noastre si caile Lui nu sunt ale noastre si ca este Multmilostiv si Indelungrabdator ...

[Pr Constantin]

Conteaza foarte mult cum pun problema. Exista lupta permanenta ditre "sange-trup" si "duh".
Domnul o lamureste sec: (Marcu 3, 32-35) "Iar mulţimea şedea împrejurul Lui. Şi I-au zis unii: Iată mama Ta şi fraţii Tăi şi surorile Tale sunt afară. Te caută. Şi, răspunzând lor, le-a zis: Cine este mama Mea şi fraţii Mei? Şi privind pe cei ce şedeau în jurul Lui, a zis: Iată mama Mea şi fraţii Mei. Că oricine va face voia lui Dumnezeu, acesta este fratele Meu şi sora Mea şi mama Mea."

Ca atare Hristos (ca intodeauna) muta problema din planul vazut ("al sangelui" - rudele dupa trup) in cel duhovnicesc (al duhului) si leaga totul de Dumnezeu. Ca in Dumnezeu toti suntem de un neam (fie el prieten, strain si de alt neam, si copil, si mama, si sora si ce vreti voi).

Cand uitam sa fim cu Domnul punem probleme de genul... din pacate e o realitate - bine subliniata si de voi.

[Artaxerxe]

Daca parintii fac asa cand au un copil adoptat, atunci e grav, si amandoi ar trebui sa plateasca... Daca unul dintre cei doi soti are un copil dintr-o eventuala casatorie anterioara, iar parintele vitreg nu-si iubeste ambii copii,

Diacone Catalin, legatura trupeasca si sufleteasca dintre parinti si copii proprii este o mare taina, este peste fire caci un parinte isi da viata pentru un copil; pe cand iubirea pentru un copil "de suflet " (ce frumos si intuitiv denumeste poporul un copil adoptat ) nu este spontana si instinctiva, trebuie sa o castigi in sudoarea fruntii si a sufletului, mai ales cand exista si copii proprii, pentru ca exista un instinct care se lupta pentru propriul copil si diavolul se foloseste de el;
inainte de a scrie asa ceva: "ar trebui sa plateasca" , m-as gandi de trei ori in locul domniei voastre... , mai ales cand nu ati trecut personal prin aceasta experienta si ati depasit-o cu succes ...hai sa-l lasam pe Dumnezeu sa hotareasca cine ce are de platit, norocul nostru ca, gandurile Lui nu sunt ca ale noastre si caile Lui nu sunt ale noastre si ca este Multmilostiv si Indelungrabdator ...

Daca imi permiteti, parerea mea este ca adoptia unui copil la fel ca si procrearea unui sunt doua lucruri tainice, duhovnicesti.Dumnezeu lucreaza aici in sufletele oamenilor in cel mai delicat mod cu putinta.Este un motiv anume pentru care El leaga pe parinte de copil in modul acesta fizic, de sange la fel cum este un motiv pentru care nu ingaduie ca anumite cupluri sa aiba copii. Oricum ar fi, parerea mea este ca adoptia unui copil trebuie facuta cu mare atentie , dupa ajungerea la acord comun a sotilor, trecandu-se apoi la sfatul si binecuvantarea duhovnicului care-i va indruma .