Iertarea, ca si recunoasterea pacatului sunt acte voluntare, decizii proprii. Ca nu ti se pare ca ai gresit animand in discoteci (ca asta nu e chiar un dans asa inocent) nu e de mirare, caci nu ai mers mai departe, si ai oarecum dreptate, tu ai muncit ca sa iti cumperi ceva pt. sufletul tau. Ce e rau in asta?!
Uite ce e rau, ca 1. munca ta nu a prea implicat smerenie (ci o ispita, cum au mentionat si ceilalti) si 2. si cel mai important... era vointa Domnului ca tu sa fi muncit o vara intreaga pentru a-ti cumpara o masina? Poate Dumnezeu avea planuit pentru tine o vacanta "cuminte", in care sa te fi relaxat, sa fi iesit cat de mult in limita posibilitatilor, sa fi cunoscut alt tip de persoane si cate si mai cate altele. Uite aici e greseala, cand facem ce vrem noi si nu intrebam pe Dumnezeu daca alegerea noastra e parte din planul Lui.
Deci eu cred ca in primul rand trebuie sa CERI IERTARE Domnului pentru ceea ce ai facut (chiar daca tu consideri ca ai facut sau nu rau, e o decizie,din nou, si nu vine neaparat ca urmare a unui sentiment) si in al doilea rand SA MULTUMESTI pentru situatia in care esti. (aceasta la fel, zici.. cum sa multumesc, cand nu sunt fericita? Ei bine, poate nefericirea ta actuala te va duce pe un alt drum, cel drept, al fericirii adevarate). Intr-o conferinta tinuta la Cluj, un preot vorbea despre boli ceva de genul: trebuie sa multumesti lui Dumnezeu pentru boala pe care o ai (ti-a dat-o sau a permis-o) pentru ca numai fiind in aceasta situatie rugaciunea ta capata intensitate mai mare si gandul tau e mai mult timp la cele sfinte decat daca erai bine merci, fericit si sanatos. Poate parea un pic cinic, dar ascunde mult adevar.
Un al 2 lea motiv pentru care trebuie sa multumesti si sa incerci sa ai o aparenta fericita, orice ti s-ar intampla (da stiu, e ingrozitor de greu) este ca demonii te vad dar nu iti pot citi gandurile. Deci cu o fata mereu
ii pui pe ganduri.. de genul: eu ii fac rau asteia si ea/el se rezista atat de mult, e fericit(a)? 
Cum ar veni sa "ii pacalesti" si dupa mai multe atacuri, ei renunta.O alta situatie pe care trebuie sa o iei in considerare este aceasta "mostenire", zici ca mama ta sufera de schizofrenie. Am pus mostenire intre " " pentru ca nu ma refer la ereditate (biologic), trebuie sa iti scoti din minte asa ceva, nu exista, ci este o tendinta a noastra de a repeta lucrurile. Exista insa o mostenire demoniaca, adica, vei fi, da, atacata de aceleasi lucruri DACA NU LE RUPI din vointa proprie+tendinta omeneasca de care vorbeam da nastere la repetarea unor greseli ale parintilor. De mostenirea spirituala de care vorbeam scrie in Biblie despre regele David, care pacatuit luand femeia altui om (si a dat ordin sa il omoare), iar aceasta problema "sexuala" s-a mostenit nu stiu cate genratii (7 sau 9 parca). Dar noi nu mai traim numai in Vechiul Testament, ci, o data cu venirea lui Iisus si scarificiul facut pentru noi, suntem curatati de tot raul. De aceea tu nu trebuie sa accepti faptul ca daca mama ta a suferit de o boala tu trebuie sa o preiei, (cand iti vine acest gand zi pur si simplu: nu il accept, accept numai ceea ce vine de la Dumnezeu). Prin sangele varsat de Hristos tu ai calea libera spre mantuire, bineinteles trebuie sa iti intaresti acest drum incercand sa urmezi cuvantul pe care El l-a lasat.
Gasirea unui duhovnic bun este, intr-adevar o solutie perfecta. Cauta pe cineva care iti poate vorbi si TE POATE ASCULTA, adica sa investeasca timp si energie. De asemenea, orice alta persoana pe care tu o consideri capabila sa te asculte si sa iti dea vreun sfat spiritual este binevenita. Spovedania de care se vorbeste este recunoasterea greselilor, cainta si incercarea de a face faptele in mod corect pe viitor. Zici ca te-ai spovedit si impartasit si... nimic. Nu doar ritualul in sine e o "salvare" ci cat de mult esti implicata in tot acest ritual. Unii zic, ah, mi-am descarcat sufletul vorbind cu o prietena... da e foarte bine insa ia seama, ce fel de om e, si in primul rand cum te poate ajuta, ce fel de sfaturi iti poate da acea persoana.
Ok, sper sa putem sa iti deschidem calea caci de ajutat numai Dumnezeu o poate face. Eu una, o sa ma rog pentru tine, la fel cred ca si ceilalti colegi forumisti. Doamne ajuta!
Be
si nu mai citi articole despre schizofrenie sau alte nebunii ci mai bine investeste-ti timpul in a citi cateva pagini din Biblie sau intra pe formuri ca acesta sa ai conversatii din alta sfera. Sunt oameni in jurul tau care te iubesc si au nevoie de tine, sunt sigura de asta, asa ca trezeste-te si apoi ajuta-i tu pe ei! 
