Este foarte important sa ai prieteni,sa stii sa-i pastrezi si mai ales sa-ti lasi capul fara teama pe umarul lor,deoarece intr-un mod sau altul,ei vor sa-ti aline durerea sau sa-ti simta bucuria.
Stiu ce inseamna un suflet ranit,stiu cum e sa vrei si sa nu poti sa ai,stiu cum e sa plangi ca si cum lumea s-ar termina maine,stiu sentimentul de ,,nimic nu va mai fi ca inainte" ,stiu durerea pe care ti-o provoaca EL care a ales o alta,stiu dorinta acuta pe care o simti ca el sa te sune sau sa-ti scrie....stiu...
Insa trebuie sa avem puterea de a vedea un alt drum.Nu trebuie sa fim confuzi sau sa nu avem curaj pentru ca totul va fi bine.Viata nu este un haos non-stop...ci este minunata,atata timp cat noi o facem sa fie asa.Sa ne uitam mereu in jur,pentru ca niciodata nu stim de unde va aparea nu zambet...o speranta...
De ce suntem singurele fiinte de pe pamant capabile de lacrimi?.De ce acest acest lucru nu se poate explica?
Pana nu demult nu stiam sa plang.Probabil aveam lacrimile inchise in mine.Insa acum m-am schimbat.E bine...e rau? Acum pot sa plang.M-am eliberat.Lacrimile m-au umanizat.
Citeam ca cele mai bune lacrimi sunt cele care vin din Dragostea de Dumnezeu.Dupa sfintii Parinti,lacrimile sunt de opt feluri.Acum am descoperit si ,,Lacrimile din dragoste de Dumnezeu.Cand omul se gandeste la frumusetea creatiei dumnezeiesti .Acestea formeaza cel mai inalt plans,numit plans de bucurie si de dor dumnezeiesc."
Deci dupa lacrimile care exprima suferinta,jalea,tradarea,dragostea...am invatat si lacrimile pocaintei.