Umbra reflectata de eclipsa pe pamant, ar trebui se se miste conform teoriei lui Copernic datorita asa-zisei miscarii de rotatie a pamantului in jurul propriei axe (cu 15 grade/ora) aceasta miscare fiind mult mai rapida decat cea a Lunii care este de cca 0,5 grade/ora (luna efectueaza o rotatie in jurul pamantului in 29 zile). Umbra chiar daca este formata de sistemul soare-luna, se reflecta si se vizualizeaza pe un pamant care se "roteste" in jurul axei proprii cu 15 grade/ora ! Ca esenin, de dragul teoriei lui Copernic inventeaza tot felul de scenarii, ca va incerca doar sa jigneasca, este evident, insa explicatiile lui sunt aberante ca si mersul umbrei (la aberatia luminii ma refer desigur).
Explicatie suplimentara dar neconcludenta pentru esenin sau heliocentristi:
Va rog sa va ganditi la umbra unui copac reflectata pe o masina in miscare; desi umbra sta pe loc, viteza de fuga a umbrei pe suprafata masinii este data de viteza cu care masina trece prin umbra, iar miscarea umbrei este in sensul invers de miscare a masinii.
In filmul de mai jos se vede foarte clar de ce si cum umbra Lunii la eclipsa de Soare trebuie sa se miste obligatoriu de la Est la Vest
nu am ce să lămuresc. Nu am citit Wittgenstein în viaţa mea aşa că lasă-mă în pace. Nu sunt Ingineru, nu am competenţe în domeniu, adică în astronomie, aşa că nu am ce să lămuresc nimănui. Când o să consider şi o să am certificare că am minime competenţe în domeniu, s-ar putea să mă amestec şi eu în discuţie.Aletheia lamureste chestia si lasa...Ai mari lacune de intelegere. Nu mai citi Wittgenstein ca cine stie ce iese. Face rau la lingurica.
Prima problema ar fi: "de ce exista acestea?"Am vrut sa adresez niste intrebari la subiectul acesta dar a fost inchis din pacate.Sper sa nu supar pe nimeni cu redischederea lui.Deci dpdv Creationist a fost creat primul Pamantul apoi Soare si restul ,dpdv Stiintific invers Pamantul si celelalte planete s-au format in aceasta galaxie dupa definitivarea Soarelui.
De ce totusi Biblia nu face precizari despre celelalte planete in Geneza sau macar in alata parte...chiar Dumnezeu sa le fi considerat neimportante pt a fi precizate (nu mai zic de alte mii si miliarde de galaxii ,clustere ,etc)!?
Suna logic si firesc si de bun simt ...sa zici ca in toata vastitatea Universului a aparut acest bob de mustar ...acest "pixel" si apoi restul imaginii ?Atatea sisteme solare degeaba sau cu un rost nedefinit doar ca noi sa fim primul lucru si reper in spatiu ?Sa fim noi miezul unui Univers intreg de la care a pornit toata Creatia lucrurilor?
Pace voua,
Eu cred ca poti sa impaci capra si varza ! Simplificand: Cu ce se ocupa religia, teologia, filosofia ? Cu cele nevazute, apud Sf. Pavel. Cu cele nemasurabile, stiind ca Domnul nu da duhul cu masura, (adica da duhul, dar nu si posibilitate de masurare a lui) de la bun inceput, ceea ce este duhovnicesc este nemasurabil.
Intrebarea urmatoare ar fi ,noi cu cine votam ? Asta pt a nu pica in panica atat de tare .Este drept ca oricat de tare le-ai suci ,nu prea merge sa impaci si capra si varza , si cel putin aceasta situatie dupa parerea mea e pe extreme ,daca incerci sa combini ceva intre ele cum bine ai zis da cu mare rest si duce la cele mai fanteziste scenarii cu putinta .Am cativa ani de cand citesc ,urmaresc si eu pe forumuri ,site-uri si pe unde mai prind dezbateri de acest gen si nu da semne sa se gaseasca vreo rezolvare curand .E dureros dupa parerea mea,pt ca atunci cand esti pe partea stiintifica logica rationala , ca sa accepti varianta Coperniciana faci un suicid intelectual ....pe partea heliocentrista comiti un suicid spiritual ,cel putin dpdv ortodox .Pt ca automat te va arunca la alte si alte intrebari indoieli cercetari ,care numa` duhovnicesti nu sunt! Trist dar se pare ca foarte adevarat .
Parinte,D-le esenin, credinţa creştin ortodoxă este ceea ce dă sensul corect ştiinţei (las la o parte faptul că ea poate conduce la supracunoaştere); este întregul din care ştiinţa de azi s-a desprins şi a luat-o pe căi aberante (bomba atomică este unul dintre tristele exemple). Credinţa creştin ortodoxă aduce în sufletul savantului atât respectul cât şi dragostea pentru om (omul - chip al lui Dumnezeu). Numai să amintesc aici cuvântul acela din Pateric (?) care spune: "De la fratele ne vine ori moartea ori viaţa"; adică, în funcţie de cum ne purtăm cu el ne vine ori mântuirea ori pierzarea. E mare diferenţa dintre omul de ştiinţă creştin şi cel ateu (ori altceva) din acest punct de vedere, nu? Citiţi-l pe Nicolae Paulescu de exemplu ; veţi rămâne surprins! Sf.Luca Arhiepiscopul Crimeei este un alt exemplu edificator.
Gândiţi-vă la ce ar conduce trăirea creştinismului ortodox la scară planetară!
Sunt stadii diferite în viaţa duhovnicească a fiecăruia. Atitudinea lui Valeriu Gafencu (legionar) de a da streptomicina salvatoare pastorului protestant Wurmbrandt (evreu de neam), a scandalizat pe mulţi coreligionari întemniţaţi cu el. În consecinţă, Valeriu (Sfântul închisorilor cum l-a numit Steindhardt) a luat drumul cimitirului (liber consimţind) iar pastorul a trăit.Ar trebui sa fie asa. Ar trebui sa putem vedea in fiecare om "chipul lui Dumnezeu". Daca ar fi asa as fi primul care s-ar "cere" la ortodoxie, indiferent de greselile dogmatice (nu sunt sigur pe ultimul cuvant). As renunta la exigentele intelectuale pentru asta, ptr ca rezultatul ar conta si nu numarul de erori intelectuale care duce la el. Dar asta ramane pura teorie. Deja veti gasi chiar aici pe acest forum excluziuni de la categoria "om", ostracizari. Asta te scuteste de la bun inceput de datoria cautarii "chipului lui Dumnezeu". Ortodoxul nu crede, (sau are indoieli) asupra datoriei dragostei fata de "jidani", musulmani, chinezi, eretici,....si nu mai stiu cine. In plus nu stiu cum face el, ca dragostea credinciosului ia imediat forma uciderii aproapelui (mai mult sau mai putin simbolica). Observati, iar, pe acest forum, de cate ori se invoca dreptul la pedagogia pumnului si palmei in numele dragostei. (exemplul este sf petru, dar a fost chiar si Dumnezeu luat ca exemplu).
Sunt atat de multe probleme incat ce spuneti dumneavoastra este o desiderata teoretica, un vis.
Despre "respectul fata de om"....cred ca sunteti treaz asupra formei pe care o ia. Nu este respect, este ceva aproape necunoscut. In fine....nu insist.
Acuma sa va aduc aminte un banc din vremea comunismului: Rusii se lauda in fata americanilor ca la ei nu mai exista antisemitism. Ca dovada, zic ei, in parlamentul rus sunt atatia evrei. Americanii raspund: "sunt si la noi, dar noi nici macar nu stim cati sunt". Care este adevaratul antisemitism? Al celui care numara cati evrei sunt, sau al celui care habar nu are ? Mutatis mutandis asa este si cu dragostea ortodoxa (dar nu numai; am trait catva timp in Maghreb, si si ei au aceeasi idee): Ii iubim pe toti, dar intai sa stim: sunt n/p ? sunt catolici? sunt heterodocsi"? In cele din urma "sunt ca/altfel-decat NOI ?
D.p.d.v. doctrinar BO nu greşeşte. Vi s-a părut asta până acum?Asta nu este dragoste, este dragoste demonstrata, dar nu dragoste reala. Chiar si obsesiva "dreptate" ortodoxa semnalizeaza acelasilucru.
Nimeni nu neagă asta. E specific omului. Păcat că nu ne cunoaştem.Multimea "dusmanilor" (in buna parte inchipuiti), chiar si ea, arata acelasi lucru: "catadixim sa va iubim si pe voi, ceilalti, oameni de categoria a IIa, dar nu uitati cine suntem". Ori, banuiesc ca va dati seama: dragostea in sensul Christic este sacrificiu pentru celalalt, si nu umilire indulgenta, ingaduitoare. Este "chip al lui Dumnezeu" si neoprotestantul, care, sunt de acord, nu are traditia dumneavoastra, poate ca si greseste in cutare chestie, poate si el e prins de mania grandorii....etc. dar este "Chip al lui Dumnezeu" si el.
Păi cum să spun asta când nu e aşa (despre dogme vorbind)?Ca sa rezum ce zic mai sus, dragostea incepe cu umilinta. Sfidarea, mandria, violenta, sunt antidragoste, chiar daca le faceti in Numele Domnului.
Am mai propus odata sa instituiti o regula pe forum: cand cineva, un "dusman" are dreptate sa se exprime acest lucru, sa invatam sa spunem "Bravo, m-ai batut la chestia asta, neoprotestantule, ai dreptate".
Ar fi doar un mic inceput in stingerea egoului nostru prea infierbantat de sine. Ar creste credinta de 100 ori mai mult decat toata teologia savanta pe care ne place sa ne certam.
Înapoi la “APOLOGETICĂ şi BIOETICĂ”
Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 2 vizitatori