CARTE: "Pecetea lui Antihrist în Tradiţia Ortodoxă"

Resurse şi biblioteci online
Avatar utilizator
Ioan Cr
Mesaje:1104
Membru din:07 Apr 2008, 20:29
Confesiune:ortodox
Preocupări:medicină, teologie, filosofie
Localitate:Italia
Contact:
CARTE: "Pecetea lui Antihrist în Tradiţia Ortodoxă"

Mesaj necititde Ioan Cr » 16 Aug 2009, 19:30

Carte în curs de traducere (proiect online). Îi invit pe toţi doritorii, fraţi vorbitori de limba română, să contribuie la corectura lingvistică a textului. Cu acest prilej cer şi binecuvîntarea Administratorului, Pr. Petru.

Cu prezenta sper să umplem o lacună stranie a netului românesc, şi anume insuficienta resurselor din partida "anti-anti-666", adica tocmai balastul fara de care miscarea risca sa devina (si deja este) disproportionata.

Doamne ajută!

Coperta
"Pecetea lui Antihrist în Tradiţia Ortodoxă"

Mitropolit Meletios de Nikopolis

(traducerea din greacă în rusă: diacon Alexandr Vasiutin)


Mănăstirea de maici în cinstea preacuvioasei şi marei Împărătese Elizaveta

Moscova 2001
Prefaţă la ediţia rusă
Mă bucură faptul că cartea mea se tipăreşte în limba rusă. În zilele noastre dezbaterile privitoare la numărul 666 au implicat cercuri foarte largi bisericeşti, ceea ce ascunde în sine pericolul distanţării faţă de tradiţia gîndirii creştine istorice.

Simpla vîlvă nesănătoasă din jurul acestui subiect îi trădează capcana, plasa gătită de diavol; discuţiile despre "pecetea lui antihrist" nu aduc decît dezbinări în interiorul Bisericii, iar oamenii se îndepărtează de la rezolvarea întrebărilor de toate zilele ale vieţii creştine.

În ţara noastră Grecia aceste dezbinări au reuşit deja să paralizeze activitatea normală de păstorire a episcopilor şi a preoţilor, care în loc să-L propovăduiască pe Hristos au fost absorbiţi în discuţiile interminabile cu aşa-zişii fundamentalişti despre numărul 666 şi despre antihrist!

În fine, vreau să aduc sincere mulţumiri părintelui Dimitrie Smirnov, prin iniţiativa căruia această carte a fost tradusă în rusă. Îmi doresc ca ea să fie de folos Bisericii Ruse şi fiilor săi duhovniceşti.

† Preveza, 1 august 2000.
Către cititor
În lumea întreagă astăzi se ţin dezbateri referitoare la numărul 666 şi pecetea lui antihrist, ultima, fiind aplicată cuiva, rămîne de nestrămutat pe toată viaţa.

În dezbaterile respective au fost atraşi şi mirenii de rînd, şi preoţimea, şi monahii - locuitori de pe Sfîntul Munte Athos.

Merită să ne întrebăm cine şi pentru ce a provocat tulburarea, de ce această problemă atrage atît de mult atenţia şi îl interesează pe individ. Căci toate astea amintesc mai degrabă banalele senzaţii de jurnal decît o dezbatere stîrnită de "rîvna pentru Dumnezeu". Urmează să se cerceteze şi în ce măsură ultimele "revelaţii" se împacă cu tradiţia Bisericii noastre, ca să se stîrpească intenţiile diavoleşti (2 Cor. 10,4) . Dacă însă ele corespund întru totul cu duhul şi cu litera învăţăturii Sfintei Biserici atunci, fără îndoială, se cuvine să se pună în gardă poporul lui Dumnezeu în faţa ispitelor lucrate în lume prin satan.

Reieşind din acestea am şi încercat să înfăptuiesc o mică investigaţie pe tema dată, căci şi sensul păstoririi stă în a fi învăţător şi îndrumător al sufletelor omeneşti.

Am consultat învăţăturile Sfinţilor Părinţi, ale Sfintei Tradiţii şi am constatat că şi eu cîndva am strecurat erori în cartea scrisă de mine mai demult "Minuni şi semne". Bineînţeles, am fost bineintenţionat atunci, însă e firesc omului să se înşele. Îl binecuvîntez pe Dumnezeu că m-a luminat (Ps. 15,7) şi (că) în baza propriei experienţe pot să-i îndemn pe toţi la autoverificare, după cuvîntul Sf. Ap. Pavel: Cercetaţi-vă pe voi înşivă dacă sunteţi în credinţă; încercaţi-vă pe voi înşivă (2 Cor. 13,5). Adevărurile de credinţă se descoperă numai căutătorilor sinceri, care sunt gata să se dezică în orice clipă de opiniile lor, de dragul adevărului.

Cercetările pe care le-am întreprins nu au nicidecum un caracter polemic, că deşi am examinat unele idei discutabile şi contradictorii şi am confruntat între ele puncte de vedere diverse, m-am străduit totuşi să nu critic pe nimeni în persoană.

Îmi dau seama că oricum voi avea de suferit felurite acuzaţii, însă focul va încerca lucrarea fiecăruia (1 Cor. 3,13). Ceea ce am scris, am scris-o întru slava lui Hristos şi mă dau Lui spre judecată, căci Judecata, se ştie, a fost dată de către Tatăl Fiului.

24 august 1997, ziua prăznuirii Sfîntului Cosma Etolitul
Mitropolitul Meletios
Cine este Antihristul?
În textele liturgice Iisus Hristos este numit Cel-mai-Dulcele - ca Fiu al lui Dumnezeu, Deofiinţă şi de-a drepta Tatălui celui fără de început, Domnul şi Mîntuitorul nostru, milostivul şi iubitorul de oameni Judecător, Stăpînul vieţii şi al învierii. Însă multe din creaturile Sale în loc să-L iubească pe Hristos, (în loc) să între în părtăşie cu El spre moştenirea bunurilor Sale veşnice, preferă să-L invidieze. Aceştia se umplu de dorinţa de a-I fi egali, de a se substitui Lui. Asemenea oameni sunt numiţi antihrişti.

A fi antihrist înseamnă a-L învidia pe Hristos, a-L urî pe El, a I se opune Lui în toate. Primul antihrist a fost Lucifer, cel alungat din ceruri (Isaia 14,12). Faptele sale se pot compara cu o tentativă de "spargere". În contrast cu Hristos Care ne cheamă să ne facem moştenitori, deci co-proprietari, ai Împărăţiei Cerurilor, antihrist ne propune un fel de intrare "prin uşa din spate". Prin ea speră la o pradă uşoară şi se bucură cînd cel ce s-a încrezut în el piere. Cu cît mai mult este slăvit Hristos, cu atît mai mult Îl invidiază antihrist, după cum mărturiseşte cu claritate Scriptura: Căci mulţi vor veni în numele Meu, zicând: Eu sunt Hristos (Matei 24,5).

Poarta către Împărăţia Cerurilor este una singură - Hristos; accesul încolo îl dăruieşte El Însuşi în măsura în care se ţin poruncile Sale. Tentativa de a intra "din spate", sau mai bine-zis prin spargerea porţii, se face prin contribuţia lui antihrist şi stă în opoziţie cu calea poruncilor lui Hristos - de aceea pare foarte uşoară şi ademenitoare.

Fiecare îşi alege drumul vieţii în funcţie de viziunile, înclinaţiile şi dorinţele pe care le are. Nu rareori ca rezultat al acestei alegeri oamenii cad în plasele diavolului, celui dintîi antihrist, şi în felul acesta, după cum ne arată şi istoria, se fac ei înşişi antihrişti. Însă din toţi oamenii, unul singur va fi sedus în zilele de apoi să ia în stăpînire întreg Universul, şi acesta va fi antihristul propriu-zis, despre care atît de mult s-a scris şi s-a vorbit. El va cunoaşte culmile cele mai înalte, va fi capabil să facă minuni ne-mai-vazute prin puterea dată lui de satan, şi va fi atît de apropiat acestuia din urmă şi lucrarilor sale, încît se va confunda cu el (sau "se va face una cu el": что уподобится ему).

El se va lua la luptă cu Hristos, înarmîndu-se cu toată puterea diavolească, însă în goana sa pentru Împărăţia Cerurilor şi pentru moştenirea ei va duce o viaţă pătrunsă de înşelare şi minciună, aprinsă de invidie, întocmai ca şi lucrătorii cei răi a viţei-de-vie cînd ziceau: Acesta este moştenitorul; veniţi să-l omorâm şi să avem noi moştenirea lui (Matei 21,38).
Când va veni Antihrist?

Sfânta Scriptură despre Antihrist

Pecetea lui Antihrist în Tradiţia Bisericii

Ce este deci numărul 666?

În zilele noastre există tendinţa de a umfla însemnătatea acestui număr mai mult decât merită el de fapt, afirmându-se, că 666 ar avea puterea şi semnificaţia duhovnicească de pecete antihristică. Dar aşa cum am arătat deja, pecetea urmează să fie introdusă abia după venirea fiului fărădelegii, în cea de-a doua perioadă a stăpânirii lui. Doar atunci, acest număr obişnuit căruia de altfel nu i se poate lega nici un sens duhovnicesc, va avea de jucat un anumit rol, întrucât va cuprinde în sine indicaţii referitoare la numele lui Antihrist care deocamdată ne este necunoscut.

Sfântul Irineu al Lionului, un vechi părinte bisericesc, considera că prin acest număr se pune capăt (подводится итог) istoriei umanitărţii, pe întreg parcursul căreia a lucrat taina fărădelegii, adică înfloreau tot soiul de lepădare (отступление), neadevăruri şi vicleşuguri, prorocii false şi minciuni, din pricina cărora lumea va păgubi şi va fi dată focului ("Обличение и ниспровержение лжеименного знания").

Pe timpul Sfântului Irineu (sec. II d. Hr.) se credea că istoria umanităţii de la facerea lumii număra 6000 ani. În felul acesta, faptul că numărul 666 constă din câte şase - sute, zeci şi unităţi - după el indica îndepărtarea de la Dumnezeu cea care a fost la începutul, la mijlocul şi se va întâmpla şi la sfârşitul veacurilor. Acest număr îl simbolizează pe omul aflat în războire cu Dumnezeu şi care nu doreşte să intre în odihna zilei a şaptea, când Dumnezeu S-a odihnit de lucrarea Sa (Facere 2:2), ci (tinde) să-I ia locul (Lui).

Prima lepădare s-a produs atunci când Adam a voit să se facă ca şi Dumnezeu, dându-i crezare şarpelui. A doua lepădare, care are loc şi acum, este o sumă de evenimente petrecute în diferite perioade ale istoriei: în zilele lui Noe, pe timpul ridicării turnului din Babel, în cârmuirile regelui Ahav, Nabucadnezar, pe toată durata Imperiului Roman, în epoca islamizarii forţate a Orientului creştin, în Renaştere, în revoluţiile comuniste. Cea de-a treia lepădare, însă, se va produce la sfârşitul veacurilor, şi va fi şi ultima, după care va veni sfârşitul lumii.

Lepădarea lui Adam este incomparabilă cu fărădelegile ce i-au urmat - doar Adam se pocăise şi fusese iertat de Dumnezeu, şi Domnul l-a scos afară din iad pe el şi pe Eva odată cu slavita Sa Înviere. A treia lepădare va fi şi cea mai groaznică atât după amploare, cât şi după consecinţele sale, le va întrece pe primele două şi va încheia dezvoltarea tainei fărădelegii.

Iată în ce fel Sfântul Irineu desfăşoară simbolismul duhovnicesc al numărului 666, explicaţie care astăzi, spre regret, nu este luată în seamă. Mulţi uită că nu se cuvine creştinului să se teamă de antihrist, dimpotrivă, trebuie să fie pregătiţi de venirea lui. Să se aibă în vedere că chiar dacă suntem oameni slabi , necredincioşi, înclinaţi spre păcat, plini de patimi, nu trebuie totuşi să ne temem. Avem nevoie de a deprinde să ne luptăm încontinuu cu noi înşine, căci fără de această obişnuinţă de luptă de zi cu zi vom ceda şi ne vom face apostaţi de bună voie. Să nu ni se pară că am fi cumva deosebiţi de ceilalţi oameni.

Trebuie să priveghem. Să ne aducem aminte de felul cum se roagă preotul din numele tuturor creştinilor. cerînd de la Domnul: "Духом Владычним мыслей моих поползновение утверди" (молитва 2-я коленопреклоненная на вечерне праздника Пятидесятницы). În viaţa duhovnicească nu este nimic atât de păgupitor şi greşit, ca încrederea în sine, nădăjduirea în raţiunea proprie, credinţa că mântuirea depinde (numai?) de eforturile noastre.

Şi numărul 666 ne aduce aminte despre posibilitatea căderii şi lepădării de Dumnezeu, despre aceea că avem tendinţa de a ne înşela, (că) ne aflăm în pericolul de a ne lepăda de Hristos, a ne distanţa din interior de El. Toate acestea le putem evita numai cerând de la Dumnezeu ca să ne lumineze şi păşind pe calea smereniei, ascultării de Biserică şi post.
Pecetea lui Hristos şi pecetea lui Antihrist

Cuvînt de încheiere

Din Scrisoarea Sfîntului Sinod al Bisericii din Elada în legătură cu aderarea Greciei la convenţia Şenghen
"Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi." (Psalmul 23:1)

Avatar utilizator
Ioan Cr
Mesaje:1104
Membru din:07 Apr 2008, 20:29
Confesiune:ortodox
Preocupări:medicină, teologie, filosofie
Localitate:Italia
Contact:

Re: CARTE: "Pecetea lui Antihrist în Tradiţia Ortodoxă"

Mesaj necititde Ioan Cr » 07 Dec 2010, 19:01

As dori si eu sa contribui la redactarea cartii, cum pot sa procedez?
E suficient sa afisati in cadrul mesajului textul gata tradus (al unuia din capitolele ramase).

In limba rusa o aveti atasata aici:
Fişiere ataşate
pecetea.pdf
(695.39KiB)Descărcat de 2298 ori
"Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi." (Psalmul 23:1)


Înapoi la “Online (inclusiv posturi de Radio live)”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 4 vizitatori

Crestinism Ortodox.com. Catalogul Resurselor Ortodoxe pe Internet free counters
PELERIN ORTODOX
cron