Despre voia noastra si voia lui Dumnezeu

[diaconul_Catalin]

Hristos a Inviat!

inseamna ca parintele a adoptat aceasta pozitie din diplomatie, s-a conformat mai mult ,,presat " de altii

Elena te rog sa meditezi putin la ce-ti voi spune : daca voia noastra nu e intotdeauna aceeasi cu a Domnului, ce facem in virtutea carei vointe actionam stiind ca suntem crestini cu libertate deplina de a alege...daca am face voia Domnului atunci conditia de libertate s-ar anula !?

Eu cred ca vom incerca sa ne insusim voia Domnului pt a lua decizia in mod liber...si astfel Domnul se bucura caci facem voia Lui insusita de noi!

[elena -petra]

Grea intrebare! Nimeni nu stie cu adevarat care este voia lui Dumnezeu insa cu siguranta Dumnezeu doreste sa luam decizii intelepte.
Imi spunea acum recent un parinte ca ar trebui mai multa rugaciune.Doar asa Dumnezeu poate sa-mi limpezeasca mintea si inima.Dar daca dupa MULTA RUGACIUNE gandurile mele raman la fel ,asta inseamna ca e voia lui Dumnezeu?

[andr3y]

Eu sunt de parere ca Dumnezeu vrea ca omul sa isi recapete starea paradisiaca in care se afla ! Asta e, dupa parerea mea, voia lui Dumnezeu. Cautand un verset am gasit altul mai frumos:"Şi Eu nu mai sunt în lume, iar ei în lume sunt şi Eu vin la Tine. Părinte Sfinte, păzeşte-i în numele Tău, în care Mi i-ai dat, ca să fie una precum suntem şi Noi. "(Ioan 17-11). Doamne ajuta!

[maria_andreea]

Eu sunt de parere ca Dumnezeu vrea ca omul sa isi recapete starea paradisiaca in care se afla ! Asta e, dupa parerea mea, voia lui Dumnezeu.

Si voia noastra care e ? De fiecare data voia noastra se confunda cu voia Lui Dumnezeu ? si ca sa fim pe aceeasi linie a subiectului: cand voia noastra nu este aceeasi cu cea a Lui Dumnezeu inseamna ca libertatea noastra falsa ne impiedica accesul al Paradis. Concluzia taieti "libertatile", dorintele pt a fi liber.
Stim noi oare "sa taiem" ce e rau si sa lasam ce e bun ?

[andr3y]

Foarte buna intrebare Andreea!
Eu cred ca noi nu suntem in stare sa "taiem" sau mai bine spus sa inlaturam raul din viata noastra si sa lasam sau sa alegem doar binele (si cred ca nici nu e indicat); dovada starea jalnica in care ne aflam si in care se afla societatea; precum argintul se lamureste in foc, tot asa si un bun ostas al lui Hristos in acest razboiul cu acest rau, pe care nu putem sa il ocoli, se va intari si se va face mai puternic. Sa nu uitam ca ispita vine asupra omului, nu spre a lui cadere, ci spre intarire; si mai e si proverbul romanesc: " e rau cu rau dar mai rau fara rau", de aceea am spus ca nu e indicat sa inlaturam raul. Si daca totusi noi nu putem inlatura raul, Dumnezeu cu siguranta il va putea inlatura, atunci cand va considera El ca e necesara aceasta: " Iar El a zis: Cele ce sunt cu neputinţă la oameni sunt cu putinţă la Dumnezeu. "(Luca 18-27), iar din versetul anterior putem sa desprindem indirect voia lui Dumnezeu : " Zis-au cei ce ascultau: Şi cine poate să se mântuiască?" - mantuirea care depinde, foarte mult, de vointa si credinta noastra, dovada ca Hristos cand vroia sa vindece pe cineva il intreba: " voiesti ?" sau "crezi?"; sau direct prin cuvintele apostolului " Care voieşte ca toţi oamenii să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină."(I Timotei 2-4). Dar vointa asta a noastra trebuie sa fie similara cu cea a lui Dumnezeu, dovada : "Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să-Mi urmeze Mie."- urmare care implica multe si din care avem de castigam si mai multe; sa nu uitam ca si Hristos ca Fiu a facut ascultare de Tatal, ceea ce , macar din acest punct de vedere, ar trebui sa fie pentru noi un model de ascultare.
A-ti lepada voia inseamna a face ascultare (de poruncile lui Dumnezeu), a fi smerit si a nu cauta altceva decat ceea ce e de folos pentru (re)atingerea scopului pentru care am fost creati, pentru recastigarea raiului pierdut (si aici nu singuri, ci impreuna cu ceilalti frati ai nostri). Pentru ca noi nu am fost creati ca sa suferim si sa plangem, sa mucim si sa ne ostenim, sa luptam cu raul, ci am fost creati pentru a ne bucura de creatia Domnului, de a ne bucura de frumusetile raiului .... stare de bine pe care am pierdut-o din neascultare. Tocmai de aceea cred ca Domnul a venit in lume, ca sa ne readuca in acea stare de bucurie. Daca din neascultare (adica urmand voii noastre) am pierdut raiul, prin ascultare (lepadarea voii noastre si urmarea lui Hristos) il vom recapata. Dar porunca lui Dumnezeu (si in general intreaga invatatura) de cele mai multe ori (si mai ales in Noul Testament) indeamna de cele mai multe ori la actiuni pozitive, afirmative (adica nu numai sa ne abtinem sa facem raul si in aceeasi masura sa infaptuim binele), spre deosebire de Vechiul Testament in care majoritatea poruncilor erau negative, adica de abtinere : sa nu ucizi, sa nu poftesti .... care implica si o implinire a lor, adica o finalitate a ascultarii :"Fericiti cei ce asculta cuvantul lui Dumnezeu si il implinesc pe el" sau in alta parte"Fericiti cei ce asculta cuvantul lui Dumnezeu dar mai fericti sunt aceia care asculta si implinesc cuvantul lui Dumnezeu". Noi ca urmatori ai lui Hristos ar trebui ca in fiecare zi sa facem cate un bine (El in fiecare zi facea pe cineva fericit). E foarte mult de discutat pe marginea acestui subiect, si e destul de frumos! Sfantul Maxim Marturisitorul in "Filocalie" spunea ca voia lui Dumnezeu nu inseamna multa vorbire! Cred ca facea referire la implinirea poruncilor(implinire care nu poate veni din neascultare, ci din ascultare, iar ascultarea inseamna urmarea voii celui care ti-a poruncit, deci indirect lepadarea de voia proprie).
Omul este rob fratilor! Fara alte filosofari! Hristos ne daruieste libertatea! Urmand lui Hristos dobandim libertate! Noi aici suntem robi ai pacatului,"Iisus le-a răspuns: Adevărat, adevărat vă spun: Oricine săvârşeşte păcatul este rob al păcatului. " , deoarece am "gustat" moartea; eeei urmand lui Hristos nu numai ca dobandim viata, si nu oricare viata, ci vesnica; ci si dobandim libertatea pe care o avea Adam la inceput: "Adevărat, adevărat zic vouă: Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac. " si iarasi "Ca martori înaintea voastră iau astăzi cerul şi pământul: viaţă şi moarte Ti-am pus eu astăzi înainte, şi binecuvântare şi blestem. Alege viaţa ca să trăieşti tu şi urmaşii tăi." . Dar poate veti spune: de ce a pus Dumnezeu pomul cunoasterii binelui si raului in gradina raiului, daca omul era liber? Vorba parintelui Teofil Paraian (Dumnezeu sa il odihneasca): "Pentru ca omul nu trebuia sa fie Dumnezeu, pentru ca sa verifice Dumnezeu daca omul vrea libertate, sa vada daca omul care era stapan pe o gradina intreaga, il lasa si pe Dumnezeu stapan macar pe un singur pom. Te-ai gandit la aceea ca Dumnezeu nu a cerut toti pomii, toti i-a dat si a oprit lui numai unul? Dar uite ca omul i-a casunat tocmai pe acela unul .." Urmarea lui Hristos se bazeaza in primul rand pe dragoste. "Voi sunteţi prietenii Mei, dacă faceţi ceea ce vă poruncesc. De acum nu vă mai zic slugi, că sluga nu ştie ce face stăpânul său, ci v-am numit pe voi prieteni, pentru că toate câte am auzit de la Tatăl Meu vi le-am făcut cunoscute."(Ioan 15:14-15) . Faptul ca ii esti fidel prietenului (prieteenei) nu inseamna ca nu mai esti liber!
Scuzati eventualele greseli.
Iertati si Doamne ajuta!

[maria_andreea]

Şi a început să-i înveţe că Fiul Omului trebuie să pătimească multe şi să fie defăimat de bătrâni, de arhierei şi de cărturari şi să fie omorât, iar după trei zile să învieze.
Şi spunea acest cuvant pe faţă. Şi luându-L Petru de o parte, a început să-l dojenească.
Dar El, întorcându-se şi uitându-se la ucenici Săi, a certat pe Petru şi ia zis: Mergi înapoia mea, Satano! Căci tu nu cugeţi cele ale Lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor.(Marcu, 8;31-33)

Cum sa intelegem gestul lui Petru ? Intr-o situatie obisnuita daca cineva drag ne spune ca va suferii din pricini cunoscute impulsul nostru este de a-l ruga sa-si inlature suferinta . Cat de departe, de rationali trebuie sa ne gandim la consecintele vorbelor, faptelor noastre pt a nu "cugeta cele ale oamenilor" ? Care este reperul, daca exista, la care trebuie sa ne raportam atunci cand sfatuim pe cineva ? sa fie acesta implinirea (reperul) binelui in general si nu cel particular, egoist ?

[maria_andreea]

Stim noi oare "sa taiem" ce e rau si sa lasam ce e bun ?

Actioneaza atunci cand esti sigura ca ceea ce faci esti bine si intreaba-i pe cei mai iscusiti atunci cand ai indoieli.

[andr3y]

Care este reperul, daca exista, la care trebuie sa ne raportam atunci cand sfatuim pe cineva ? sa fie acesta implinirea (reperul) binelui in general si nu cel particular, egoist ?

Reperul, dupa parerea mea, e implinirea (si nu numai, ci si acceptarea) voii lui Dumnezeu...si cam atat! La masura vechiului testament, voia lui Dumnezeu se focaliza mai mult spre trimiterea unui Mantuitor pentru poporul ales (de unde si pregatirea lui prin prooroci), pentru ca dupa acest eveniment, Voia lui Dumnezeu e tot una cu voia Mantuitorului (pentru ca e un singur Dumnezeu) si care este mantuirea omului; mantuire care depinde foarte mult de relatiile noastre cu ceilalti (de unde si o parte din a doua intrebare "implinirea binelui"). Nu vom fi judecati doar pentru faptele rele, ci si pentru faptele bune pe care nu le-am infaptuit cu toate ca puteam de unde eu consider ca reperul, atunci cand sfatuim pe cineva, e tocmai .... implinirea voii lui Dumnezeu, adica mantuirea celui pe care il sfatuim (sfatul sa fie doar spre folos spre mantuirea lui) - aceasta e voia lui Dumnezeu dupa Hristos (si care a fost din totdeauna) si acesta trebuie sa fie si motivul (mai degraba decat reper).
De ce crezi tu ca Iisus i-a spus lui Petru :"inapoia mea Satano.. ca nu cugeti cele ale lui Dumnezeu)? Pentru ca numai Lucifer putea sa fie contra voii Divine - voie care era trimiterea unui Mantuitor pentru poporul ales. Si omul poate fi contra voii Divine, dar nu de la sine, ci sub influenta sau initiativa diavolului.

Voia noastra care sa fie oare ? Pacatul sau mai degraba savarsirea lui! De aceea a dat Dumnezeu legea ca omul sa nu mai pacatuiasca, iar daca pacatuieste sa se pocaiasca!

iertati si Doamne ajuta!

[maria_andreea]

Iată un răspuns al Sfântului Maxim Mărturisitorul, întâlnit în Filocalie, vol.II, p.34 referitor la cum voia, cererea omului se poate uni cu a Lui Dumnezeu:

„Înţelesurile sunt înţelesuri ale lucrurilor. Iar dintre lucruri, unele cad sub simţuri, iar unele sunt inteligibile. Ocupându-se, aşadar, mintea cu ele, poartă în sine înţelesurile lor. Harul rugăciunii, însă, uneşte mintea cu Dumnezeu. Iar unind-o cu Dumnezeu, o desface de toate înţelesurile. Atunci mintea, întreţinându-se cu Dumnezeu dezbrăcată de toate, ajunge să ia formă dumnezeiască. Ajungând astfel, cere cele cuvenite şi nu greşeşte niciodată în ceea ce cere“

[Dan Gabriel]

A face voia Lui Dumnezeu presupune credinta.
A o implini inseamna a te lasa cu totul modelat de mainile celui mai iscusit mester.
Nu trebuie decat sa pui in inima ta ca orice vei face sa fie spre slava Lui Dumnezeu si sa te cufunzi cu totul cu incredere in Domnul, si El te va ajuta.
Caci multe sunt voile oamenilor dar una singura a Lui Dumnezeu.
A implini o porunca, inseamna a le implini pe toate.
"N`am venit sa fac voia mea, ci a Celui care M`a trimis, si aceasta este voia Celui ce M`a trimis ca niciunul sa nu piara si toti sa aiba viata vesnica."
Si Sfanta Scriptura spune: " Voia celor ce se tem de El o va face."
A ne taia voia in fata unui duhovnic inseamna a ne afla in lupta cu Creatorul, si a-L invinge in sensul ca si lui ii place foarte mult aceasta infrangere.
La o manastire era un frate care i`a spus Staretul sa mute piatra aceea.Dar era o piatra care n`o putem misca nici 20 de insi.
Si el a facut ce`a facaut si a miscat`o.
Ascultarea face minuni, daca e facuta cu voia Lui Dumnezeu.
Rugati`va si ptr mine, Dan Gabriel.
Doamne ajuta!