Istoria ecteniilor de la Vecernie şi Utrenie a fost puţin studiată, dar în general acestea au urmat logica şi evoluţia ecteniilor de la Liturghie, deşi iniţial era un pic altfel, căci în comunităţile monahale, la slujbele zilelor de rând, ectenia întreită încheie Vecernia şi Utrenia. Culmea e că şi ectenia cererilor este una de ieşire din biserică, prin acea invocare a "îngerului păcii". Deci e greu să analizezi şi să tragi nişte concluzii 100% corecte.În legătură cu ectenia întreită, atît la Liturghie cît și la Vecernie.
Ei, observaţia lui Schmemann nu este chiar corectă, pentru că şi în ectenia mare ne rugăm pentru călători şi nu simplu, ci detaliat: "pentru cei ce călătoresc pe uscat, pe ape şi prin aer", deci pare a fi o cerere pt nevoi concrete ale unei categorii de oameni. Mai e prevăzută şi posibilitatea adăugării şi altor cereri, iar această prevedere se pare că nu-i chiar atât de nouă.Nu cumva sunt în plus cererile pentru ierarh și pentru conducători, care tocmai s-au pus la Ectenia Mare ?
Pr. Schmemann spune că Ectenia Mare este rugăciune cosmică și universală, iar cea întreită vizează nevoile concrete ale comunităților locale și ale persoanelor ce le formează; se trece de la general la particular.
Această cerere ridică multe probleme şi totuşi undeva trebuie pusă, mai ales dacă ne gândim că textul Liturghiei, în mod normal, nu trebuie să conţină o ectenie separată pentru cei adormiţi. Ectenia pentru morţi a fost introdusă de ruşi în sec. 15, înlocuind în zilele de sâmbătă ectenia întreită obişnuită. Apoi de prin sec. 17 au început să se spună ambele, iar românii au preluat anume acest model. Apare întrebarea: nu cumva ectenia întreită s-a dorit a fi o ectenie pentru ctitori? Vedem mai jos...Apoi, cît de potrivită este poziția cererii pentru ”cei ce odihnesc aici și pretutindeni” ? Pînă acum se afla după cererea pt. ”frații noștri cei întru Hristos”, în noua ediție a ajuns după ”mila, viața, pacea”. N-ar sta mai bine pe ultimul loc, ca să nu întrerupă cererile pt cei vii ?
1. Nu ţin minte să fi spus chiar aşa. Unele ectenii mici chiar că sunt în plus (după cântrea 3-a şi a 6-a a Canonului Utreniei, mai ales dacă se cântă doar Catavasiile; sau între stările Catismei I sâmbătă seara), dar ectenia mare şi ectenia cererilor (în cazul Liturghiei - a 2-a dintre ele) chiar sunt importante şi nu pot fi suprimate.Sf. vs. ați scris undeva că ecteniile ar putea lipsi, avînd caracter secundar. Însă de mai bine de 1500 de ani vechile rugăciuni mascate de ectenii mai noi au devenit secundare și chiar facultative pentru conștiința clericală, că alte conștiințe nici nu le bănuiesc existența.
De când preoții slujesc fără diaconi, au existat încercări de a scoate ecteniile din Liturghie ?
Există 2 explicaţii de ce avem această denumire "(a) credincioşilor":Părinte, de ce se numesc ale credincioșilor cele 2 rugăciuni de după ectenia întreită, când acolo e vorba mai degrabă despre pregătirea clericilor, accesus ad altare ?
Cred că acele rugăciuni au apărut în Liturghia Înaintesfinţitelor în momentul în care cele descrise mai sus deja nu mai erau înţelese aşa cum au fost iniţial.Doar la Lit mai înainte sfințitelor ele se referă cu adevărat la întreg poporul eclesial.
Ce să citească: ecteniile sau rugăciunile? Cred că ecteniile pot fi suprimate, iar rugăciunile citite înainte de "Nimeni din cei legaţi...".Și ce rost au acele ectenii care le acoperă, la CHR și BAS ? Oare preoții nu le-ar putea citi pentru sine la începutul Heruvicului ?
Dar de obicei ne rugăm doar pentru arhiereul locului, nu pentru toți.Încă ne rugăm pentru fraţii noştri, ahierei,
Pomenirea nominală a ierahului de către presbiter, precum şi a mitropolitului sau patriarhului de către episcop, era o dovadă a comuniuni şi cred că este şi acum, nu?1. Din moment ce excludem pomenirea nominală a ierarhului locului, putem introducerea treapta ierarhilor la ceata comună a clericilor, ca să fie şi o cerere în care ne rugăm pentru toţi ierarhii ortodocşi din lume.
Ei, cum să nu, încă cred că-i prea mult şi aşa. Cer scuze pentru neatenţie, am crezut că este vorba despre suprimarea pomenirii nominale a arhiereului la Liturghie, nu doar la ectenia întreită...Ierarhul se pomeneşte obligatoriu la Proscomidie, Ectenia Mare, Intarea Mare şi Anafora. Nu ajunge?
Aşa mi-se pare normal.Aici sunt de acord cu "presviter" şi cred că Ectenia Mare tb să conţină doar cereri specifice pt diferite nevoie şi categorii de oameni, mai ales la Liturghia Sf. Ioan, care în Anafora este foarte generală la acest capitol. La Liturghia Sf. Vasile se poate sări în general peste această Ectenie pt că avem pomeniri foarte detaliate la Anafora şi în felul acesta facem şi puţină iconomie de timp, dar evităm iarăşi repetările.
Înapoi la “Dumnezeiasca LITURGHIE. Istorie, rânduială şi explicare”
Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 6 vizitatori