"Cu pace sa iesim...". Concedierile liturgice

Totul despre Liturghie şi alte teme implicite
Curiosul
"Cu pace sa iesim...". Concedierile liturgice

Mesaj necititde Curiosul » 01 Mar 2009, 13:59

Cine spune "Cu pace sa iesim", preotul sau diaconul?

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:

Re: Cu pace sa iesim

Mesaj necititde protosinghel » 01 Mar 2009, 15:57

În toate manuscrisele vechi, acest îndemn este rostit de către diacon. Dacă diaconul spune acest lucru cu referire la catehumeni, nu i clar de ce a ajuns să nu-l mai spună la plecarea credincioşilor (Vezi Н. КРАСНОСЕЛЬЦЕВ, Сведения о некоторых литургических рукописях Ватиканской Библиотеки, Казань, 1885, p. 198). Menţionăm că tot diaconului îi este rezervată această formulă şi în Liturghierul lui Macarie (Târgovişte, 1508), precum şi în mss slav 28 (secolul al XVI lea) al Bibliotecii Academiei Române.

Avatar utilizator
presviter
Mesaje:592
Membru din:24 Noi 2010, 09:30
Confesiune:ortodox
Preocupări:istorie, liturgică, pastorală
Localitate:București

Re: Rolul protosului in cadrul Liturghiei

Mesaj necititde presviter » 03 Sep 2011, 15:59

Rugăciunea de după "Capetele voastre" şi înainte de "Sfintele, Sfinţilor" - vezi mai jos, la Liturghia Sf. Ioan (nu şi la cea a lui Vasile sau a mai-înainte Sfinţitelor) este una de concediere ca celor care au stat la Liturghie, dar nu intenţionează să se împărtăşească.


Legat de această rugăciune, eu o consider la fel de anacronică precum ectenia pentru cei chemaţi.

1. este imposibil să-i concediezi în acest moment.
2. însuşi textul rugăciunii nu menţionează nimic clar despre vreo departajare a celor prezenţi, şi cu atît mai puţin despre vreo ieşire a lor.
3. iar textul, chiar şi aşa vag cum e, oricum nu se aude.

Şi atunci, care mai este importanţa acestei rugăciuni astăzi ?
De ce nu am putea s-o omitem şi pe ea ?
Părtaş sunt cu toţi cei ce se tem de Tine şi păzesc poruncile Tale. ps.118,63

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:

Re: Rolul protosului in cadrul Liturghiei

Mesaj necititde protosinghel » 10 Sep 2011, 11:11

Legat de această rugăciune, eu o consider la fel de anacronică precum ectenia pentru cei chemaţi.
1. este imposibil să-i concediezi în acest moment.
De ce nu? La ce bun să stea mai departe, dacă nu se împărtăşesc. "Teatrul" pe care au vrut să-l urmărească s-a încheiat.
2. însuşi textul rugăciunii nu menţionează nimic clar despre vreo departajare a celor prezenţi, şi cu atît mai puţin despre vreo ieşire a lor.
3. iar textul, chiar şi aşa vag cum e, oricum nu se aude.
Rugăciunea poate şi chiar trebuie citită mai tare. Dar depinde şi de traducerea ei. Actuala traducere e f. confuză, dar varianta propusă în cartea mea, având la bază cercetările lui Juan Mateos şi Robert Taft, este mult mai clară în acest sens.
Mulţumim Ţie, Împărate nevăzut, Cel ce toate le ai făcut cu puterea Ta cea nemăsurată şi cu mulţimea milei Tale din nefiinţă la fiinţă toate le ai adus. Însuţi, Stăpâne, caută din cer spre cei ce şi au plecat Ţie capetele lor; că nu le au plecat trupului şi sângelui, ci Ţie, înfricoşătorului Dumnezeu. Tu dar, Stăpâne, căile tuturor spre bine le întocmeşte şi împreună călătoreşte după trebuinţa fiecăruia: pe apă, pe uscat sau prin aer, [iar] pe cei bolnavi îi tămăduieşte, Cel ce eşti doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre. Cu harul şi cu îndurările şi cu iubirea de oameni a Unuia Născut Fiului Tău, cu Care eşti binecuvântat, împreună cu Preasfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul Tău Duh, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Şi atunci, care mai este importanţa acestei rugăciuni astăzi ?
De ce nu am putea s-o omitem şi pe ea ?
Nu cred că o putem sau trebuie să o lăsăm. Consider că chiar ar trebui să-i subliniem rolul şi să arătăm că există cel puţin o parte a Liturghiei la care are rost să stai numai dacă te împărtăşeşti.

Avatar utilizator
presviter
Mesaje:592
Membru din:24 Noi 2010, 09:30
Confesiune:ortodox
Preocupări:istorie, liturgică, pastorală
Localitate:București

Re: Rolul protosului in cadrul Liturghiei

Mesaj necititde presviter » 10 Sep 2011, 23:01

1. este imposibil să-i concediezi în acest moment.
De ce nu? La ce bun să stea mai departe, dacă nu se împărtăşesc. "Teatrul" pe care au vrut să-l urmărească s-a încheiat.
Este imposibil pentru că:
1. chiar dacă nu se împărtăşesc, Biserica le dă anafură, iar aceasta se împarte la sfîrşit, după împărtăşire, şi nu înainte.
2. orice preot, chiar dacă predică după Evanghelie (probabil doar 2-3 la sută o fac atunci), mai are şi ceva anunţuri de făcut comunităţii, şi asta se poate doar la sfîrşit.
3. multe familii se apropie de biserică aducîndu-i pe copii la împărtăşit. E mai bine să-i trimitem acasă ?
4. chiar dacă unii mai bezmetici pleacă după Tatăl nostru, sau când vor ei, majoritatea celor prezenţi ar fi scandalizată de această concediere, oricît de bine li s-ar explica măsura. Iar pe lîngă comunitatea curentă, la Liturghie sunt mereu şi oameni străini, iar preotul ar trebui s-o facă pe poliţistul ca să implementeze acestă regulă. Şi ce ar avea cu toţii de câştigat din asta ?
5. iar dincolo de argumentul vag al textului, există vreo mărturie că aşa se proceda mai demult ?
Ştiţi măcar vreo mânăstire în care monahii se supun acestei concedieri ?
Că de vreo parohie, nu cred că are rost să întreb...
Actuala traducere e f. confuză, dar varianta propusă în cartea mea, având la bază cercetările lui Juan Mateos şi Robert Taft, este mult mai clară în acest sens.
Nici această traducere nu spune că unii trebuie să plece. Ba mai mult, nu menţionează nimic despre Sfintele Taine.
Părtaş sunt cu toţi cei ce se tem de Tine şi păzesc poruncile Tale. ps.118,63

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:

Re: Rolul protosului in cadrul Liturghiei

Mesaj necititde protosinghel » 12 Sep 2011, 21:25

1. este imposibil să-i concediezi în acest moment.
De ce nu? La ce bun să stea mai departe, dacă nu se împărtăşesc. "Teatrul" pe care au vrut să-l urmărească s-a încheiat.
Este imposibil pentru că:
1. chiar dacă nu se împărtăşesc, Biserica le dă anafură, iar aceasta se împarte la sfîrşit, după împărtăşire, şi nu înainte.
Noi vorbeam de motivul apariţiei rugăciunii şi esenţa ei, nu de unele obiceiuri apărute târziu, care îi pun în umbră scopul ei iniţial şi care, după mine, nu trebuie uitat.
2. orice preot, chiar dacă predică după Evanghelie (probabil doar 2-3 la sută o fac atunci), mai are şi ceva anunţuri de făcut comunităţii, şi asta se poate doar la sfîrşit.
Anunţurile se fac comunităţii, iar adevărata comunitate sunt doar cei care se împărtăşesc. Bineînţeles vorbesc la modul idealist, dar vă întreb cum aflau catehumenii de odinioară anunţurile?
3. multe familii se apropie de biserică aducîndu-i pe copii la împărtăşit. E mai bine să-i trimitem acasă ?
Am zis eu asta? E de la sine înţeles că părinţii trebuie să-şi aducă copiii la împărtăşire şi cred că mama o poate face chiar şi în perioada ciclului menstrual.
4. chiar dacă unii mai bezmetici pleacă după Tatăl nostru, sau când vor ei, majoritatea celor prezenţi ar fi scandalizată de această concediere, oricît de bine li s-ar explica măsura. Iar pe lîngă comunitatea curentă, la Liturghie sunt mereu şi oameni străini, iar preotul ar trebui s-o facă pe poliţistul ca să implementeze acestă regulă. Şi ce ar avea cu toţii de câştigat din asta ?
Preotul trebuie să slujească. Nu sunt convis că trebuie să revenim la disciplina concedierilor aşa cum a fost ea în vechie, dar dacă e să o facem, vom avea nevoie iarăşi de (ipo-)diaconi, ostiari şi poate chiar diaconiţe. Biserica trebuie să fie un corp viu, care să găsească soluţiile necesare pentru a-i duce pe credincioşi la mântuire prin orice metode, afară de cele eretice, manipulatorii sau forţate.
5. iar dincolo de argumentul vag al textului, există vreo mărturie că aşa se proceda mai demult ?
Ştiţi măcar vreo mânăstire în care monahii se supun acestei concedieri ?
Că de vreo parohie, nu cred că are rost să întreb...
Poate că o parte din "bezmeticii care pleacă după Tatăl nostru" în anumite comunităţi chiar au realizat că nu are rost să stai mai departe dacă nu te împărtăşeşti? Iar dacă vreţi argumente, citiţi "The Precommunion Rites" a lui Robert Taft. Acolo sunt suficiente dovezi, inclusiv de la Ioan Gură de Aur.
Actuala traducere e f. confuză, dar varianta propusă în cartea mea, având la bază cercetările lui Juan Mateos şi Robert Taft, este mult mai clară în acest sens.
Nici această traducere nu spune că unii trebuie să plece. Ba mai mult, nu menţionează nimic despre Sfintele Taine.[/quote]
Dar dar ce să vorbească despre Sfintele Taine, când rolul ei, aşa cum am mai spus, este de a binecuvânta la călătorie sau "a justifica boala" ca motiv de neîmpărtăşire?

Eu cred că discuţia trebuie continuată, dar de pe poziţii mai calme şi, poate, făcând abstracţie de practica parohială de acum. E mult mai logic să vorbim despre principii care mai sunt sau nu valabile şi abia apoi să vorbim despre posibilităţile şi modalităţile de implimentare.

Avatar utilizator
presviter
Mesaje:592
Membru din:24 Noi 2010, 09:30
Confesiune:ortodox
Preocupări:istorie, liturgică, pastorală
Localitate:București

Re: "Cu pace sa iesim...". Concedierile liturgice

Mesaj necititde presviter » 14 Sep 2011, 14:05

De ce nu? La ce bun să stea mai departe, dacă nu se împărtăşesc.
Totul a plecat de aici. Am crezut că chiar vreţi să-i scoatem afară.
Noi vorbeam de motivul apariţiei rugăciunii şi esenţa ei, nu de unele obiceiuri apărute târziu, care îi pun în umbră scopul ei iniţial şi care, după mine, nu trebuie uitat.
Acum înţeleg însă că este o discuţie teoretică. E adevărat că împărţirea anafurei a apărut mai târziu decît această rugăciune. Dar dacă mergem la principiu, mai veche decît rugăciunea de care vorbim este concedierea de dinainte de heruvic. Ea are mult mai multă greutate şi substanţă teologică, şi pe ea ar trebui s-o luăm ca reper de bază într-o discuţie teoretică.
vă întreb cum aflau catehumenii de odinioară anunţurile?
Catehumenii cred că le aflau la cateheza săptămînală, iar dintre penitenţi, cel puţin o parte, audientes, puteau auzi continuarea rînduielii. În Armenia bisericile din secolele V-VIII aveau pridvor care înconjura tot naosul, destinat penitenţilor. Chiar şi pronaosul despărţit prin zid de naos, cum avem la multe biserici ştefaniene, ar putea indica un astfel de spaţiu penitenciar, pe care monahii l-au resemnificat.
rolul ei, aşa cum am mai spus, este de a binecuvânta la călătorie sau "a justifica boala" ca motiv de neîmpărtăşire?
Astfel de rugăciuni, pentru călători şi bolnavi, avem destule în Liturghie. Eu mă gîndeam că ar fi bine să renunţăm la astfel de dubluri şi să ne apropiem cît se poate de logike latreia.
Cît despre practica parohială. în multe situaţii nici Cu pace să ieşim nu mai are legătură cu vreo concediere, ci marchează poate jumătatea slujbei. :x44 :x44
Părtaş sunt cu toţi cei ce se tem de Tine şi păzesc poruncile Tale. ps.118,63

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:

Re: "Cu pace sa iesim...". Concedierile liturgice

Mesaj necititde protosinghel » 28 Sep 2011, 22:58

mai veche decît rugăciunea de care vorbim este concedierea de dinainte de heruvic. Ea are mult mai multă greutate şi substanţă teologică, şi pe ea ar trebui s-o luăm ca reper de bază într-o discuţie teoretică
Dacă am citi cu voce tare Anafura, în mod obligatoriu ar trebui să luăm ca reper anume acest moment, dar cu spectacolul de la noi, lumea vrea să mai stea puţin la concert...
Astfel de rugăciuni, pentru călători şi bolnavi, avem destule în Liturghie. Eu mă gîndeam că ar fi bine să renunţăm la astfel de dubluri şi să ne apropiem cît se poate de logike latreia.
Deacord. Dar nu ştiu cum să scoatem din minţile oamenilor aceste idei utilitariste (lumeşti, trecătoare) cu privire la Liturghie şi la Biserică în general.

Pr Haralambie
Mesaje:895
Membru din:14 Ian 2010, 19:54
Confesiune:ortodox
Preocupări:Sensul vieţii
Localitate:BOR
Contact:

Re: "Cu pace sa iesim...". Concedierile liturgice

Mesaj necititde Pr Haralambie » 27 Oct 2012, 16:50

Ce părere aveţi despre această ordine cu privire la concedierea credincioşilor:
1.Binecuvântarea Domnului peste voi toţi...
2.Otpustul.
3.Cu pace să iesim...si rugaciunea de concediere, apoi concedierea la propriu.
4.Anafura să se dea la uşa la cei care nu s-au împărtăşit .
Ar fi şi mai simplu dacă am avea schivofilakion separat de biserica şi nu pastoforiu actual, pentru că ieşirea clerului din biserica înspre schivofilakion în acest moment ar antrena de la sine multimea pentru concediere.
Cu mult respect.

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:

Re: "Cu pace sa iesim...". Concedierile liturgice

Mesaj necititde protosinghel » 28 Oct 2012, 00:26

Eu am o altă părere, justificată şi istoric: rugăciunea de după avon să se citescă la timpul ei, apoi "Binecuvântarea Domului" şi cântarea Psalmului 33, în timpul căreia se dă anafura (puţinilor oameni care nu s-au împărtăşit din motive binecuvântate); iar după acestea Otpustul. O schimbare a ordinei acestora, după părerea mea, nu face decât să încurce şi mai mult lucrurile. La urma urmei, tot ce e după "rugăciunea amvonului" nu face parte din Liturghie, ci din Obedniţă, al cărei început a înlocuit vechile antifoane bizantine, iar sfârşitul a fost plasat la sfârşitul Liturghiei.

Pr Haralambie
Mesaje:895
Membru din:14 Ian 2010, 19:54
Confesiune:ortodox
Preocupări:Sensul vieţii
Localitate:BOR
Contact:

Re: "Cu pace sa iesim...". Concedierile liturgice

Mesaj necititde Pr Haralambie » 28 Oct 2012, 19:09

Am înţeles, dacă tot păstrăm în Liturghie elemente din Obednita şi nu le putem elimina măcar să nu le amestecăm şi mai mult.
Însă în acest caz dacă concedierea are loc ceva mai târziu faţă de invitaţie şi rugăciune, cuvintele nu au oarecare lipsa de realism?
Există vreo mărturie cum se făcea această rugăciune pentru credincioşi de după amvon?Adică cu mâinile pe capetele credincioşilor, cu faţa înspre ei, sau în formă actuală?
Cu mult respect.

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:

Re: "Cu pace sa iesim...". Concedierile liturgice

Mesaj necititde protosinghel » 28 Oct 2012, 21:28

dacă concedierea are loc ceva mai târziu faţă de invitaţie şi rugăciune, cuvintele nu au oarecare lipsa de realism?
N-ar fi singurul caz.
Există vreo mărturie cum se făcea această rugăciune pentru credincioşi de după amvon?Adică cu mâinile pe capetele credincioşilor, cu faţa înspre ei, sau în formă actuală?
Vechile mss nu conţin alte indicaţii decât faptul că îndemnul "Cu pace să ieşim" era spus de diacon, iar rugăciunea era spusă în spatele amvonului ce se afla în mijlocul bisericii. Se presupune însă că era rostită cu faţa spre popor, după care fiecare trecea şi lua binecuvântare. Chiar şi cuvintele "Binecuvântarea Domnului să fie peste voi" pot fi o încercare de a generaliza binecuvântarea care iniţial se dădea fiecărui credincios în parte. La ruşi încă există obiceiul ca la sfârşitul slujbei fiecare credincios să treacă să sărute crucea ţinută de preot în mână. În alte părţi binecuvântarea este dată sub forma ungerii cu ulei sfinţit sau prin împărţirea anafurei.

catalinconstantin
Mesaje:152
Membru din:06 Mar 2011, 16:14
Confesiune:ortodox

Re: "Cu pace sa iesim...". Concedierile liturgice

Mesaj necititde catalinconstantin » 19 Mar 2013, 12:35

Am gasit o marturie patristica in Vietile Sfintilor pe luna martie ziua 14 despre concedierea credinciosilor care nu se impartasesc (mai precis care nu aveau voie). Iar cand se facea dumnezeaisca Liturghie, dupa obicei, si diaconul zicea: daca cineva nu se impartasesete, sa iasa din biserica ....(La pag 236 , editia a 2 a, 2001)

Este edificator pentru noi faptul ca vietuirea crestina a inregistrat o regresie de atunci pana azi. De Pasti unul a stat beat in biserica pana la sfarsit.
Cred ca se va putea reintroduce aceasta a II-a concediere dupa cea dintai a catehumenilor acolo unde preotul va reusi sa restabileasca pe jumatate duhul autentic crestin. Momentul va creste consideratia credinciosilor fata de insemnatatea Sfintei Euharistii.

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:

Re: "Cu pace sa iesim...". Concedierile liturgice

Mesaj necititde protosinghel » 19 Mar 2013, 12:54

După cum am arătat în ultima mea carte, în prezent concedierea celor care nu se împărtăşesc se face imediat după "Tatăl nostru", înainte de "Sfintele, sfinţilor". Acesta este rostul rugăciunii de plecare a capetelor în acel moment al Liturghiei Sf. Ioan Gură de Aur, deşi chiar Hristostom, în Omiliile la Epistola către Efeseni, vorbea despre ieşirea celor care nu se împărtăşesc odată cu catehumenii.

Pr Haralambie
Mesaje:895
Membru din:14 Ian 2010, 19:54
Confesiune:ortodox
Preocupări:Sensul vieţii
Localitate:BOR
Contact:

Re: "Cu pace sa iesim...". Concedierile liturgice

Mesaj necititde Pr Haralambie » 19 Mar 2013, 13:02

Indiferent ce concedieri sunt puse, atâta timp cât nu au şi o aplicare practică, tot formalisme rămân...
Apropo de concedieri, pentru pr. Petru. Cum procedaţi în Portugalia, dacă vor să participe şi neortodocşi la Liturghia euharistică, dar care nu sunt catehumeni?
Şi, concedierea celor care nu se împărtăşesc, cum o aplicaţi?
Cu mult respect.

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:

Re: "Cu pace sa iesim...". Concedierile liturgice

Mesaj necititde protosinghel » 19 Mar 2013, 13:20

Indiferent ce concedieri sunt puse, atâta timp cât nu au şi o aplicare practică, tot formalisme rămân...
Aşa este. Dar e bine totuşi ca măcar la nivel teoretic să ne lămurim. Mai departe, nu ştiu...
Cum procedaţi în Portugalia, dacă vor să participe şi neortodocşi la Liturghia euharistică, dar care nu sunt catehumeni?
Nici nu ştiu ce să zic. Nu prea am avut astfel de cazuri. Este doar un portughez care vine uneori la slujbă, urmând să se căsătorească cu o româncă şi ştie foarte bine româneşte. Dar pe el îl las să guste din frumuseţea Liturghiei noastre şi mă bucur că chiar are şi întrebări. Până la urmă poate se converteşte. Dar nu-l ademenesc cu nimic, ci doar îi spun cât de bucuros sunt eu că sunt ortodox. Aceeaşi bucurie sper că o vede şi pe feţele altor credincioşi de la noi.
Şi, concedierea celor care nu se împărtăşesc, cum o aplicaţi?
Biserica fiind mică, cei care nu se împărtăşesc ies singuri după "Tatăl nostru" ca să lase spaţiu de manevră celorlalţi. Iar la sfârşit intră iarăşi pentru a lua anafură. Deci ieşirea e mai mult practică, decât mistagogică. Pentru a trece la o altă etapă, trebuie să mai pregătesc un pic...

Avatar utilizator
presviter
Mesaje:592
Membru din:24 Noi 2010, 09:30
Confesiune:ortodox
Preocupări:istorie, liturgică, pastorală
Localitate:București

Re: "Cu pace sa iesim...". Concedierile liturgice

Mesaj necititde presviter » 22 Mar 2013, 09:06

Este doar un portughez care vine uneori la slujbă, urmând să se căsătorească cu o româncă şi ştie foarte bine româneşte.
Dar pentru căsătorie cum veți proceda ? Veți solicita dispensă pentru disparitate de cult ? Cum procedează preoții serioși în Occident, unde căsătoriile mixte sunt foarte frecvente ?
Cum procedaţi în Portugalia, dacă vor să participe şi neortodocşi la Liturghia euharistică, dar care nu sunt catehumeni?
Apropo de acest subiect, patriarhul nostru ne-a spus că la muntele Athos schitul Prodromu este singurul loc în care creștinii ne-ortodocși pot asista la întreaga slujbă, în toate celelalte mânăstiri funcționînd diverse interdicții la diferite momente ale slujbei. Este de apreciat îngăduința românească, sau acrivia grecilor, care sunt gata să-i pună pe monahii catolici în vizită să se dezbrace de ținuta lor monahală la intrarea în Munte ?
Părtaş sunt cu toţi cei ce se tem de Tine şi păzesc poruncile Tale. ps.118,63

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:

Re: "Cu pace sa iesim...". Concedierile liturgice

Mesaj necititde protosinghel » 22 Mar 2013, 12:03

Cum procedează preoții serioși în Occident, unde căsătoriile mixte sunt foarte frecvente ?
Preoţii serioşi din Occident se descurcă şi fără episcopi, că pentru asta şi sunt serioşi. Şi procedează de la caz la caz. Biserica Rusă e mai deschisă spre căsătoriile mixte, pe când cea Română cere trecerea, fie şi formală, la Ortodoxie. Dar şi în BOR sunt multe excepţii...
Apropo de acest subiect, patriarhul nostru ne-a spus că la muntele Athos schitul Prodromu este singurul loc în care creștinii ne-ortodocși pot asista la întreaga slujbă, în toate celelalte mânăstiri funcționînd diverse interdicții la diferite momente ale slujbei.
Vorba asta patriarhul o spunea şi acum 15 ani în urmă şi se pare că de atunci n-a mai făcut update. La Simonos Petras, cel puţin romano-catolicii, stau la toată Liturghia fără probleme. Poate că datorită acestui fapt au 2 metoace în Franţa, pe când ceilalţi nu au nimic.
Este de apreciat îngăduința românească, sau acrivia grecilor, care sunt gata să-i pună pe monahii catolici în vizită să se dezbrace de ținuta lor monahală la intrarea în Munte ?
N-am văzut asta, dar nu mi se pare normal. În Athos a existat mănăstire latină, care a fost distrusă de cruciaţi. Drept că acei monahi, după ce au aflat că papa este eretic (la aproape 200 de ani de la schismă), n-au vrut să mai fie în comuniune cu papa şi tocmai de aceea au fost exterminaţi. Asta e varianta grecească a istoriei.
Iar dacă e să facem o paranteză, apoi grecii tot timpul au preferat să se pupe mai degrabă cu musulmanii decât cu latinii. Şi asta generează deja extreme ultra-ecumeniste din partea celor care au trăit prin Occident şi văd că "dracul" latin nu e chiar aşa negru cum este văzut el din Grecia.

mirstefan
Mesaje:15
Membru din:04 Feb 2013, 10:23
Confesiune:ortodox
Preocupări:tipic şi liturgică
Localitate:Botosani
Contact:

Re: "Cu pace sa iesim...". Concedierile liturgice

Mesaj necititde mirstefan » 22 Mar 2013, 15:50

Îmi aduc aminte că îmi povestea un părinte de la Simonos Petras că odată au venit doi francezi catolici şi participau la slujbă. Preotul de rând în săptamână aceea ieşind să tămâieze şi ştiind că aceia nu erau ortodocşi, când a ajuns în dreptul lor, nu i-a tămâiat. După slujbă, ei s-au dus la părintele Macarios francezul şi i-au spus şi astfel a ajuns la urechile Stareţului, Gheronda Emilianos, care l-a mustrat puţin pe preot spunându-i că noi când facem aghiazmă de Sfântul Modest, stropim şi animalele, oare nu cu atât mai mult trebuie să cinstim pe chipul lui Dumnezeu din om, chiar dacă omul respectiv nu este ortodox? Pe greceşte este tradus şi un jurnal al unui monah romano-catolic italian, Lorenzo Diletto, care prin '82 a stat vreo 2-3 luni pe la Simonopetra şi în care îşi descrie trăirile şi pur şimplu viaţa din mănăstire, cu toate acestea nu am auzit să fie trecut la Ortodoxie, deşi unii părinţi îl îndemnau.
Însă există mănăstiri în Athos unde am văzut că pe cei care nu sunt ortodcşi nu îi pun nici măcar la masă cu ortodcşii, ci undeva mai deoparte, unii am văzut că nu le dau nici colivă. Eu unul cred că se exagerează, căci altfel cum ar putea să cunoască Ortodoxia dacă nici măcar la masă nu-i lasă să mănânce cu toţi ceilalţi. Mă simţeam eu prost văzându-i singuri la o masă separată, darmite ei...!

Avatar utilizator
presviter
Mesaje:592
Membru din:24 Noi 2010, 09:30
Confesiune:ortodox
Preocupări:istorie, liturgică, pastorală
Localitate:București

Re: "Cu pace sa iesim...". Concedierile liturgice

Mesaj necititde presviter » 22 Mar 2013, 20:08

Biserica Rusă e mai deschisă spre căsătoriile mixte, pe când cea Română cere trecerea, fie şi formală, la Ortodoxie.
Dar care sunt îndrumările pe care Biserica Rusă le face preoților ei în această privință ? Cît de departe se poate merge cu căsătoriile mixte ? Nu cred că s-a mai discutat asta pe forum.
La Simonos Petras, cel puţin romano-catolicii, stau la toată Liturghia fără probleme. Poate că datorită acestui fapt au 2 metoace în Franţa, pe când ceilalţi nu au nimic.
Dar ce i-a determinat pe cei de la Simonos Petras să ridice acele interdicții ? Și cît de mult s-au respectat acele interdicții de-a lungul ultimelor secole ?
Cît privește metoacele, celelalte mânăstiri nu cred că-și doresc. Nu învățăm noi că ordinele monahale nu sunt specifice Ortodoxiei ?
În Athos a existat mănăstire latină, care a fost distrusă de cruciaţi. Drept că acei monahi, după ce au aflat că papa este eretic (la aproape 200 de ani de la schismă), n-au vrut să mai fie în comuniune cu papa şi tocmai de aceea au fost exterminaţi. Asta e varianta grecească a istoriei.
Bine ați zis: varianta grecească. Iată aici o lucrare minunată pe această temă.
http://www.allmercifulsavior.com/Liturg ... 202002.pdf
Părtaş sunt cu toţi cei ce se tem de Tine şi păzesc poruncile Tale. ps.118,63


Înapoi la “Dumnezeiasca LITURGHIE. Istorie, rânduială şi explicare”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 12 vizitatori

Crestinism Ortodox.com. Catalogul Resurselor Ortodoxe pe Internet free counters
PELERIN ORTODOX