Este interesant că sfinția voastră ne provocați cu această întrebare pe noi, cei de mir...și probabil că știți răspunsul mai bine decît noi. Mi se crează impresia că sunteți primul monah preocupat de acest subiect.este viaţa de familie o cale spre sfinţenie sau nu? Dacă este, de ce nu o vedem reflectată în calendar? Mireanul trebuie să fie omorât ca să poate fi luat drept exemplu de sfinţenie?
Din câte ştiu, canonizarea "cu acte în regulă" este dependentă de recunoaşterea din partea unui număr mare de credincioşi, şi/sau de activităţi sfinţitoare (anumite slujiri/funcţii bisericeşti, activităţi filantropice) etc, deci e vorba de o analiză a unei comisii. De obicei familiile creştine care s-au sfinţit sunt recunoscute de un număr restrâns de oameni: duhovnicul şi cei din jurul lor; acesta ar putea fi un motiv al lipsei din calendar. Altfel spus, se merge mai mult pe o analiză cantitativă şi nu pe una calitativă (strict starea duhovnicească a familiei).Păi este viaţa de familie o cale spre sfinţenie sau nu? Dacă este, de ce nu o vedem reflectată în calendar?
Porfirie, ce părere personală aveți despre Yannaras și concepțiile lui legate de viața de familie ? Că din pasajul de mai sus, eu nu înțeleg.Sunt convins că știti de Yannaras care a fost acuzat de athoniți de neo-nicolaism pentru ideile sale despre viata de familie în care gasim eroarea teoretica a problemei noastre si anume: sfintenia in familie nu se poate decât daca se întrerup relatiile dintre soți sau dacă ei se retrag spre o formă de monahism.... Problema adevarată este însa că deși teoretic a fost semnalată ca gresită, practic așa o trăim.
Din cate stiu eu, criteriile sunt aceleasti, numai ca la greci fenomenul e mai spontan (popular), la rusi e mai oficios, dar romanii incercand sa tina seama de ambele bat pasul pe loc.Care sunt criteriile canonizarii sfintilor? Mai ales in Biserica Rusiei sau a greciei.
Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 1 vizitator