Pai discutand logic :Am facut un rezumat la ceea ce s-a scris, nu la ceea ce consider eu a fi demonstratie logica. Daca aveti ceva de adaugat (strict la tema), poftim.
Evident, logica nu se poate urca la conceptul crestin de Dumnezeu ca Sf. Treime, intrucat e Revelatie, deci dincolo de legile mintii omenesti. In schimb ideea de Creator este perfect compatibila cu "dumnezeul filozofic", prin urmare, argumentatia poate cel putin trezi indoiala umila, deci si pregatirea mintii pentru acceptarea adevarului revelat (care este intotdeauna o chemare).
Cred ca termenul corect ar fi idealism - credinta ca la nivel fundamental sta mintea si nu materia. Da am auzit despre asta si este ok, cred ca este compatibila cu crestinismul si stiu ca au existat si exista mari oameni de stiinta care cred acelasi lucru.Nu stiu daca ati auzit de George Berkeley si imaterialism (esse est percepi). Este formidabil.
Argumentele logice au fost criticate exhaustiv si iremediabil de catre Kant. Ca urmare a acestei "cruciade" discursive a luat nastere asa-zisul argument moral pe care Kant il propune ca imbatibil.
Probabil ați auzit de Newton, cel care a descoperit forța de atracție gravitațională. Una din problemele care i-au dat bătăi de cap a fost aceea că într-un univers în care toate corpurile se atrag, la un moment dat ar fi trebuit ca toată masa universului să se concentreze într-un punct. Fizica newtoniană nu descria nimic altceva decât un univers instabil. Rezolvarea pe care Newton o dă problemei se bazează pe ideea că Dumnezeu a poziționat la început toate corpurile în așa fel încât forțele lor de atracție să se anuleze reciproc.Unul ne spune ca Big Bangul nu e o explozie. Corect ar fi - Big Bangul nu mai e o explozie. Vorbim din nou despre pure speculatii care nu-s nici macar ancorate in fizica actuala ci intr-o fizica imaginara
Argumentul lui Descartes nu rămâne în picioare pur și simplu pentru că deduce existența unei ființe de aceeași natură cu celelalte ființe dar care are toate calitățile în mod absolut. Ceea ce rezultă în urma acestui argument nu e Dumnezeu, ci un soi de Superman. Dumnezeul Genezei care se plimbă prin grădina Raiului și care îi caută pe oamenii care se ascund prin tufișuri de rușine că au mâncat din pomul interzis, sau care după ce a lucrat șase zile se odihnește pentru a scăpa de oboseala muncii poate fi considerat un asemenea Superman. Însă după cum sugerează Pseudo-Dionisie Areopagitul, Dumnezeu e altceva decât tot ceea ce există, e o ființă paradoxală. Dacă pentru Descartes Dumnezeu poate fi conceput, existând ca idee în mintea umană (și de aici Descartes îi deduce existența prin intermediul unui argument de tip ontologic), în concepția Areopagitului Dumnezeu poate fi gândit doar prin negație, el nu poate fi conceput în manieră scolastică. Or dacă nu-l putem concepe pe Dumnezeu, deoarece orice concept al nostru e insuficient pentru a-l descrie, înseamnă că nu-i putem nici deduce existența. Odată ce îl concepem ca existent, îl punem în rândul celorlalte lucruri.Doar pentru ca majoritatea filozofilor au alunecat pe panta materialismului si a realismului asta nu inseamna ca argumentul lui Descartes nu ramane in picioare.
1. Constanta cosmologica exista si astazi si se numeste ca si pe timpul lui Einstein lambda.
Probabil ați auzit de Newton, cel care a descoperit forța de atracție gravitațională. Una din problemele care i-au dat bătăi de cap a fost aceea că într-un univers în care toate corpurile se atrag, la un moment dat ar fi trebuit ca toată masa universului să se concentreze într-un punct. Fizica newtoniană nu descria nimic altceva decât un univers instabil. Rezolvarea pe care Newton o dă problemei se bazează pe ideea că Dumnezeu a poziționat la început toate corpurile în așa fel încât forțele lor de atracție să se anuleze reciproc.
Albert Einstein atunci când a definitivat teoria generală a relativității și-a dat seama că aceasta descrie două tipuri de universuri: unul care se află în expansiune și unul care se află în colaps. Spre deosebire de teoria newtoniană, instabilitatea aceasta afecta nu numai corpurile, ci și geometria universului. Adică continuum-ul spațio-temporal însuși nu mai era ceva bătut în cuie. Pentru a stabiliza universul descris de teoria sa, el a introdus așa numita constantă cosmologică. Între timp Edwin Hubble a descoperit expansiunea universului, iar Einstein a revenit asupra constantei sale pe care a introdus-o în mod artificial în teorie.
Big Bang-ul, domnule Wastebook, nu descrie o explozie precum cea a unei bombe sau a unei grenade care are loc într-un spațiu determinat și într-o anumită perioadă de timp, așa cum s-ar întâmpla într-un univers newtonian, ci un soi de dilatare a întregului univers, cu electroni, cu atomi, cu pietroaie și cu coordonate spațio-temporale cu tot, așa cum e prezisă de teoria generală a relativității. Asta nu s-a priceput aici. Dacă tot atacați o teorie, măcar încercați s-o pricepeți. Dacă tot vorbiți despre fizică imaginară, măcar încercați s-o înțelegeți pe cea reală. Și primul lucru care cred că ar trebui priceput e teoria relativității.
Einstein și-a numit încercarea de a introduce această constantă cosmologică "my biggest blunder" și a renunțat la ea după 1929 (o să discutăm și despre Hubble). Prin anii 90 fizicienii au constatat observând spectrul luminii care vine de la supernovele îndepărtate că universul se află la ora actuală într-un proces de expansiune accelerată și și-au dat seama de utilitatea acestei constante a lui Einstein. Iată ecuația câmpului gravitațional cu lambda cu tot:1. Constanta cosmologica exista si astazi si se numeste ca si pe timpul lui Einstein lambda.
2. Nimeni nu a descoperit nici o expansiune. Hubble a descoperit deplasarea spre rosu a luminii galaxiilor si de aici se crede ca exista o expansiune.
S-a folosit termenul explozie deoarece nu exista altul mai potrivit. Oricum, cei care au priceput fenomenul nu s-au gândit niciodată la bombe sau grenade, cât despre ceilalți e treaba lor. Oricum, e clar, nu e o explozie, e altceva.Acum se vorbeste ca despre o expansiune extrem de rapida. ( asa cum ati spus dvs, mult mult mai rapida decat asta de astazi care este totusi mai rapida decat aia de ieri. )
1.Nu am spus ca Einstein nu ar fi renuntat la ea. Am spus doar ca exista si astazi, a fost reciclata de oamenii destepti care au observat cine stie ce.Einstein și-a numit încercarea de a introduce această constantă cosmologică "my biggest blunder" și a renunțat la ea după 1929 (o să discutăm și despre Hubble). Prin anii 90 fizicienii au constatat observând spectrul luminii care vine de la supernovele îndepărtate că universul se află la ora actuală într-un proces de expansiune accelerată și și-au dat seama de utilitatea acestei constante a lui Einstein. Iată ecuația câmpului gravitațional cu lambda cu tot:1. Constanta cosmologica exista si astazi si se numeste ca si pe timpul lui Einstein lambda.
În teoriile actuale însă lambda nu mai are rolul de a stabiliza universul, ci e expresie a densității de energie a vidului. Despre această energie a vidului am vorbit într-o postare anterioară, dar se pare că nimeni nu-și mai aduce aminte de asta.
2. Nimeni nu a descoperit nici o expansiune. Hubble a descoperit deplasarea spre rosu a luminii galaxiilor si de aici se crede ca exista o expansiune.
Cum vă explicați această deplasare spre roșu a spectrelor galaxiilor? Prin fenomenul de îmbătrânire a cuantei așa cum spuneau unii la un moment dat? Să nu uităm că energia fotonului e:
Dacă lungimea de undă scade, atunci scade și E. Unde dispare energia aia? În găuri negre? Ne doare Biblia dacă admitem că fenomenul se datorează efectului Doppler?
Dacă vă aduceți aminte, George Gamow care e cunoscut pentru faptul că a calculat ponderea elementelor ușoare rezultate în urma Big-bang-ului (iar calculele sale exprimă foarte bine raportul observat dintre elementele chimice până la litiu și beriliu în Universul actual) vorbea despre o radiație de fond care ar trebui observată și care e o rămășiță a Universului fierbinte. Această radiație de fond a fost descoperită accidental în 1965 de către Arno Penzias și Robert Wilson. Deci până la urmă nu e vorba de a da o explicație doar deplasării spre roșu a unor spectre de galaxii. Modelul Big Bang-ului explică o grămadă de lucruri care ar rămâne neexplicate dacă ne-am lua doar după Biblie.
S-a folosit termenul explozie deoarece nu exista altul mai potrivit. Oricum, cei care au priceput fenomenul nu s-au gândit niciodată la bombe sau grenade, cât despre ceilalți e treaba lor. Oricum, e clar, nu e o explozie, e altceva.Acum se vorbeste ca despre o expansiune extrem de rapida. ( asa cum ati spus dvs, mult mult mai rapida decat asta de astazi care este totusi mai rapida decat aia de ieri. )
Înapoi la “DOGMATICĂ şi CATEHISM”
Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 2 vizitatori