Se cade ca orice creştin să cunoască Sfânta Scriptură şi literatura aghiografică, morală, dogmatică... (după puterea sa de înţelegere, etc.) a Bisericii Ortodoxe, ca să discearnă binele de rău. Păcatul nu aduce bunăstare şi nici înţelegere între soţi şi oameni în general (deşi adeseori promite asta), însă e mincinos. Oamenii îşi fac tot felul de calcule, dar nu-L iau în seamă pe Dumnezeu. Ei cred că 1 cu 1= 2, dar e minciună(la noi, 1 cu 1 a dat 7 :P ). Dumnezeu înmulţeşte averea noastră, deşi nu ştim cum, dar asta se întâmplă.
Evanghelia spune :"Căutaţi Împărăţia lui Dumnezeu şi toate se vor adăuga vouă..". Aici este nebunia credinţei.
Aveti dreptate,insa as vrea sa fac o mica completare,daca se poate.Sunt familii,in care copiii sunt educati in afara legilor lui Dumnezeu.Sunt chiar situatii in care, daca acestia se indreapta totusi catre Dumnezeu prin Biserica,familia il blameaza si il condamna.Un astfel de copil,indobitocit in familie(imi cer scuze,dar e cunoscut faptul ca un om crescut intre lupi,urla si se comporta ca ei-se cunosc cazuri concrete),urmand o scoala in care religia este ceva optional si desuet,intrand intr-o societate care incurajeaza si premiaza pacatul sub toate formele lui(minciuna,furt,avort,betie,contraceptie,destrabalare etc),are tendinta de a copia ceea ce vede in jurul lui.De aceea,consider rolul preotului duhovnic foarte,foarte important in educatia unui copil.Daca nici acesta nu ii vorbeste copilului despre pacatul curviei,al contraceptiei etc si se limiteaza la o spovedanie facuta la repezeala,urmarile sunt lesne de prevazut.Normal ca de la o anumita varsta,mai ridicata,vina cea mai mare o poarta cel in cauza.Insa la un copil ce paseste pe calea pierzaniei,vina este impartita la noi toti,cei din jurul lui.
Noi suntem fericiţi cu 5 copii, şi nu ştim câţi ne va mai da Dumnezeu. Dar un lucru e sigur: cu fiecare copil venit pe lume, am trăit mai bine, şi har am primit mai mult . Hristos, cu harul şi cu darul Său, este ascuns în porunci.Înmulţirea pâinilor şi a peştilor din Evanghelie este o realitate, pentru că Hristos este o realitate într-un prezent continuu.
"Cine are urechi de auzit, să audă!"(Mt.11;15)
Sunteti un model pozitiv pentru noi,din ce in ce mai rar de vazut in ultimii ani.Nu cunosc personal nici o familie tanara care sa aiba mai mult de doi copii,asta in cel mai fericit caz.Cunosc insa cazuri in care nu vor sa aiba deloc copii sau foarte multe cazuri(majoritatea) in care primul primul copil apare abia in jurul varstei de 30 de ani(dupa multi ani de casnicie in comun),urmat de cel mult inca un fratior,dupa cativa ani.Si asta cu ajutorul contraceptiei.
Pot sa va intreb cum vedeti situatia in care intr-o casnicie,unul dintre soti nu vrea sa renunte la contraceptie?Ce sfaturi le-ati da acestor oameni.Desigur,situatia difera de la caz la caz,dar macar o idee...
Va multumesc!
„Domnul il iubeste mult pe pacatosul care se pocaieste si il strange cu drag la pieptul Sau: „Unde ai fost copilul Meu? De multa vreme te astept!” (Sfantul Siluan)