adica dogma catolica este o baliverna?Exact! Deci, daca Duhul Sfant i-a luminat pe sinodali ca Duhul Sfant purcede de la Tatal, de ce ar reveni asupra acestui lucru cateva sute de ani mai tarziu? Nu e clar ca alt duh a inspirat schimbarea dogmei dumnezeiesti? Atata timp cat credeti in primele 7 sinoade ecumenice, nu aveti motive sa credeti in balivernele ulterioare!!!
Dar cumva noi avem in Crez toate dogmele de credinta? Daca da, va rog sa-mi argumentati.Exact! Deci, daca Duhul Sfant i-a luminat pe sinodali ca Duhul Sfant purcede de la Tatal, de ce ar reveni asupra acestui lucru cateva sute de ani mai tarziu? Nu e clar ca alt duh a inspirat schimbarea dogmei dumnezeiesti? Atata timp cat credeti in primele 7 sinoade ecumenice, nu aveti motive sa credeti in balivernele ulterioare!!!
1. Un Dumnezeu înainte de toate, întru toate şi mai presus de toate, este crezut şi închinat la noi în Tatăl, Fiul şi Sfîntul Duh; Unime în Treime şi Treime în Unime, unită necontopit şi divizată neîmpărţit, Însăşi Unimea fiind şi Treime atotputernică. Un Tată fără început, nu numai ca fără timp, ci şi ca în orice mod fără cauză; singur Cauză şi Rădăcină şi Izvor al Dumnezeirii contemplate în Fiul şi Sfântul Duh; singur Cauză originară a celor ce s-au făcut, nu singur Creator, ci singur Tată al unui unic Fiu şi singur Emitent al unui unic Duh Sfânt; pururea fiind şi pururea fiind Tată [al Fiului] şi Emitent [al Duhului]; mai mare decât Fiul şi Duhul, dar aceasta numai în calitate de cauză, dar întru toate celelalte Acelaşi şi de o cinstire cu Aceştia.
2. referitor la Fiul lui Dumnezeu[...]
3. Iar după ce S-a suit la Tatăl, a trimis asupra sfinţilor Săi ucenici şi apostoli pe Duhul Sfânt, Care de la Tatăl purcede [Ioan 15:26]. Acesta este fără început împreună cu Tatăl ca fără timp, dar nu ca fără obârşie, avându-Şi Rădăcină, Izvor şi Cauză pe Tatăl, dar nu ca născut, ci ca purces, căci a ieşit din Tatăl mai înainte de veci, fără sămânţă şi fără patimă, nenăscut, ci purces, fiind nedespărţit de Tatăl şi de Fiul, ca Unul care iese din Tatăl şi se odihneşte în Fiul, având unirea necontopită şi divizarea neîmpărţită, fiind şi El Dumnezeu din Dumnezeu, nu altul ca Dumnezeu, ci altul ca Duh Sfânt Mângâietor cu ipostasă proprie, purces din Tatăl şi trimis, adică arătat, prin Fiul; Cauză şi El a tuturor celor făcute, întrucât toate se desăvârşesc în El; şi El de aceeaşi cinstire cu Tatăl şi cu Fiul, afară de nenaştere şi naştere, dar a fost trimis, adică a fost arătat ucenicilor Săi de Fiul, căci cum altfel putea fi trimis de Acela Cel care nu este separat de El ? şi cum altfel putea veni undeva Cel ce există pretutindeni ? de aceea este trimis nu numai de Fiul, ci de Tatăl prin Fiul şi vine arătat şi de El Însuşi; căci trimiterea adică arătarea este o operă comună a Tatălui, Fiului şi Duhului.
Sursa: Sfântul Grigorie Palama - Scrieri vol. 1 - Editura Deisis, 2009, pag. 333, 335
Sursa: Sfântul Chiril al Alexandriei – Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, editura IBMBOR, 2000, pag. 1048 (traducere de pr. prof. Dumitru Stăniloae)Căci Duhul este al lui Dumnezeu-Tatăl, dar este şi al Fiului, nu ca şi cum ar fi împărţit între cei Doi. Deoarece Fiul este din Tatăl şi în Tatăl după fire, fiind rodul adevărat al fiinţei Lui, I se adaugă şi Lui Duhul Tatălui după fire, Care se revarsă din Tatăl şi, prin Fiul, se dăruieşte făpturii. Şi nu face aceasta Fiul ca un slujitor, ci, cum am spus adineauri, răsărind Duhul din fiinţa lui Dumnezeu-Tatăl, îngăduie celor vrednici să-L primească prin Cuvântul cel de-o-fiinţă şi se arată din El în mod nemijlocit şi împărţit. Dar, Fiul rămânând în mod real pururea, spunem de Fiul că este de-Sine-stătător (în ipostas propriu) şi că are în Sine pe Cel ce L-a născut. Iar că Duhul Tatălui se arată al Fiului şi al Tatălui (al Tatălui, Care Îl trimite sau făgăduieşte să-L împartă Sfinţilor, dar Îl dă şi Fiului pentru identitatea fiinţei, pe care o are cu Tatăl) şi că în toate este lucrător Tatăl prin Fiul, a spus iarăşi foarte clar Fiul, zicând: „Vă este de folos ca să Mă duc Eu. Căci dacă nu Mă voi duce, Mângâietorul nu va veni la voi, iar dacă Mă voi duce, Îl voi trimite la voi” (In 16, 7). După ce cu alte prilejuri a spus: „Şi Eu voi ruga pe Tatăl şi alt Mângâietor vă va da vouă” (In 14, 16), aici făgăduieşte deschis că El însuşi ne va trimite pe Mângâietorul. Deci, deoarece ucenicii, care au primit cuvintele Mele, au fost de mai înainte rânduiţi, zice, pentru trimiterea în lume, după asemănarea Mea, „sfinţeşte-i pe ei întru adevărul Tău,” adică întru Cuvântul Tău, prin Care vine Duhul Sfinţitor.
interesant, asa functioneaza deci biserica catolica , un adaos la Crez...din inertie..si asta cu Papa, care ar fi infailibil, interesant ...dar poate ca pe el nu l-o fi intrebat nime' ...Adaosul filioque a fost introdus in Crez din inertie.Mult nu s-au gandit nici ei.Acuma ei incearca sa il explice dar se cam incurca in explicatii.Catolicii s-au mai bagat in explicatii,acolo unde nici nu era nevoie;apoi,lutheranii,le-au preluat si le-au dus in directia lor.Cam asta este,in mare.El a fost adoptat de un sinod din Toledo pe la anul 800 parca si de acolo s-a aflat despre el si a fost extins.
Este o garniseala fara rost in Crez,o glazura peste frisca.
La care ceruri s-a mutat, teologule?Poate argumentezi cumva biblic şi patristic afirmaţia de mai sus, cum că acela s-a mântuit, eretic fiind!Gata pe aici cu discutiile despre filioque?
De ce l-ati suparat asa tare pe Pr.Coriolan?Voi stiti ca tatal lui,preot greco-catolic (ca si tatal seniorului) a suferit din cauza ca l-au prins schimbarea politica pe cand era student la teologie in Cluj si i s-a inchis accesul atat in facultate cat si la alte facultati?In primavara aceasta,regretatul parinte s-a mutat la ceruri.
Adică, la o adică alege adevărul biblic cu preţul ieşirii din gaşcă?Cat despre Filioque,o discutati cu mine ca nu a explicat cum a trebuit,desi asa o gandeste si el.
Padre Cory e un baiat bine educat si de gasca.
Înapoi la “Despre romano-catolici, greco-catolici şi alţi creştini uniţi cu Roma”
Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 1 vizitator