Slujba Cununiei. Aspecte liturgice

[presviter]

Unde ar fi timpul cel mai potrivit al gustării din paharul de obște ? Nu cumva la sfîrșitul slujbei ?

Trebuie însoțit acest pahar de pâine sau alte produse de panificație ?

[protosinghel]

Unde ar fi timpul cel mai potrivit al gustării din paharul de obște ? Nu cumva la sfîrșitul slujbei ?

Imediat după împărtăşirea mirilor, adică înainte de "Isaie, dănţuieşte...".

Trebuie însoțit acest pahar de pâine sau alte produse de panificație ?

Categoric NU. Asta deja e o parodie la adresa euharistiei şi, din câte mi se pare, e întâlnită doar la români.

[presviter]

presviter scrie:Trebuie însoțit acest pahar de pâine sau alte produse de panificație ?


Categoric NU. Asta deja e o parodie la adresa euharistiei şi, din câte mi se pare, e întâlnită doar la români.

N-am știut Ca un dobitoc eram înaintea Ta...

[IEREU]

Părinte, Petru. În studiul dvs despre Cununie nu se face mentiune cand savarsesc grecii cununia. In Biserica Ortodoxa din Grecia se savarseste cununia miercuri si vineri sau marti si joi?

[protosinghel]

Părinte, Petru. În studiul dvs despre Cununie nu se face mentiune cand savarsesc grecii cununia. In Biserica Ortodoxa din Grecia se savarseste cununia miercuri si vineri sau marti si joi?

Off, problemă complicată şi dureroasă. Grecii săvârşesc Cununiile oricând, uneori chiar şi în Postul Mare, nemaivorbind de Săptămâna Luminată sau alte zile şi sărbători.

[IEREU]

Oho!!! M-a surprins răspunsul dvs. Asta in practica se intampla. Dar la greci poate exista vre-o prevedere scrisa?
Ma intereseaza f mult aceasta intrebare, pt ca un preot din RM a savarsit recent cununia joi, iar protopopul l-a mustrat si urmeaza ca arhiereul sa se pronunte. Are teama de a fi sanctionat si are nevoia de argumente, de ex cum e la greci.

[protosinghel]

Dar la greci poate exista vre-o prevedere scrisa?

Este. Este interzis în zilele de post. Numai ruşii interpretează asta ca referindu-se la ajunul zilelor de post.

Ma intereseaza f mult aceasta intrebare, pt ca un preot din RM a savarsit recent cununia joi, iar protopopul l-a mustrat si urmeaza ca arhiereul sa se pronunte. Are teama de a fi sanctionat si are nevoia de argumente, de ex cum e la greci.

Protopopii noştri fac asta din motive financiare, nu teologice. Episcopii la fel. Dacă ştii cui şi cât să dai, poţi face Cununia şi în Vinerea Mare.

[Constantinos]

Parere personala , in cazul unor credinciosi adevarati este binevenita cununia in postul mare daca n-au avut preot sa o faca altadata. La ei o sa lipseasca muzica , distractia si vor dormi impreuna doar dupa post. Se pot Impartasi la cununia lor din Vinerea Mare ? http://www.apostolia.eu/articol_349/est ... rgica.html ?

[protosinghel]

Parere personala , in cazul unor credinciosi adevarati este binevenita cununia in postul mare daca n-au avut preot sa o faca altadata. La ei o sa lipseasca muzica , distractia si vor dormi impreuna doar dupa post. Se pot Impartasi la cununia lor din Vinerea Mare ?

Eu cred că nici nu are rost să discutăm despre această situaţie ipotetică. Nu cred că există aşa cazuri. Şi chiar dacă nu se mănâncă şi se bea ca la o nuntă obişnuită, avem totuşi dans religios, pahar de obşte (într-o zi când vinul este interzis) şi rugăciuni în care amintim la tot pasul de copii, belşug etc. Or, dacă Mirele nu este printre noi, singura preocupare trebuie să fie postul. Măcar în acea zi. De aceea în trecut nici nu se făcea Liturghie obişnuită, ci a Darurilor Înaintesfinţite. Deci în caz extrem, cred că binecuvântarea căsătoriei se poate face fie în Sâmbăta lui Lazăr, fie abia a doua zi de Paşti. Dar şi astfel de cazuri pot fi unul la un milion. Şi dacă nu se poate nicicum altfel, nu cred că ar fi ceva condamnabil. Devine condamnabil atunci când se transformă în regulă. Şi cel mai vizibil fenomen mai ales în BOR este de a transforma orice excepţie în regulă.

[sergiu]

Părinte, de ce se pomenește Sf. Mc. Procopie la otpustul Cununiei?

[protosinghel]

S-a scris ceva aici. Nu cred că se merită mai mult...
Eu nu-l pomenesc.

[catalinconstantin]

Am si eu cateva observatii pe marginea randuielii Cununiei.
1. Intradevar acel juramant provenit din jurisdictia catolica, nu face parte din traditia Bisericii Ortodoxe din primul mileniu si dupa. Nu cred ca trebuie folosit.
2. Cred ca tot din catolicism provine formula Se cununa robul lui Dumnezeu cu....In manuscrise avem Doamne Dumnezeul nostru cu marire si cu cinste incununeaza pe sfintii (Sinai sec XI), robii (Sinai 1153) Tai (N si N2)
3. Care-i epicleza cununiei? Daca e de 3 ori, atunci cum ramane cu ideea ca epicleza nu se repeta. Aproape toate manuscrisele prevad rostirea de 3 ori.
Nunta a 2-a are aceeasi epicleza si se pun cununile (in Agheazmatarul romanesc, 2002). Eu stiu ca Nunta nu se dezleaga. E chiar un proverb. (am citit studiul d-voastra)
4. La ectenia cererilor s-a omis Sa plinim rugaciunea noastra Domnului, formula aflata in majoritatea manuscriselor.
5. Apostolul si Evanghelia sunt mentionate inca din sec XI (Sinai), nu sec XIII.
6. Isaie dantuieste e mentionat in sec IX Leningrad, nu sec XIII.
Nasterea Domnului sa fie cu folos!

[protosinghel]

Intradevar acel juramant provenit din jurisdictia catolica, nu face parte din traditia Bisericii Ortodoxe din primul mileniu si dupa. Nu cred ca trebuie folosit.

Ştim cu toţii de unde vine, dar am tot oscilat între a-l pune sau nu. Până la urmă cred că e bine să fie, pentru că ceea ce se face în tradiţia românească deja la luarea cununiilor e tot o inovaţie, numai că şi momentul e prost. Elementul de făgăduinţă în faţa altarului trebuie să existe neapărat. În trecut el nu exista, pentru că se rostea în momentul înregistrării civile a căsătoriei, care se făcea tot în biserică de către preot. În prezent însă aceasta se face în faţa autorităţilor civile, iar în faţa altarului practic nu se dă nici o făgăduinţă. Şi noi ştim cât valorează pentru omul de astăzi făgăduinţa dată în faţa ofiţerului de stare civilă...

Cred ca tot din catolicism provine formula Se cununa robul lui Dumnezeu cu....In manuscrise avem Doamne Dumnezeul nostru cu marire si cu cinste incununeaza pe sfintii (Sinai sec XI), robii (Sinai 1153) Tai (N si N2)
Care-i epicleza cununiei?

Vă înşelaţi amarnic. În primul rând e o prostie să dai vina pentru toate pe catolici, mai ales că ei niciodată n-au folosit cununile la nunta religioasă şi mulţi nici nu ştiu ce înseamnă asta. Cununile sunt un specific răsăritean.
Iar în ce priveşte aşa-zisa "epicleză", eu cred că prea exagerăm cu nuanţele scolastice, chiar dacă ele par ortodoxe. Propun să nu folosim cuvântul "epicleză" în slujba Cununiei. Iar în ce priveşte stihul respectiv, cea mai des întâlnită variantă veche este "Doamne, Dumnezeul nostru, încununează pe robul Tău (N) cu roaba Ta (N)", apoi această formulă a fost pusă la plural, şi în locul ei s-a alcătuit formula declarativă (ca şi în cazul spovedaniei): "Se cunună robul lui Dumnezeu (N) cu roaba lui Dumnezeu (N)".

Nunta a 2-a are aceeasi epicleza si se pun cununile (in Agheazmatarul romanesc, 2002). Eu stiu ca Nunta nu se dezleaga. E chiar un proverb.

M-aş bucura să se ajungă la un consens privind nunta a 2-a. Şi eu cred că nu trebuie să se pună cununi şi să fie modificate şi alte elemente, dar în primul rând să se reglementeze totul dpdv canonic. Că acum e bătaie de joc ce se întâmplă la acest capitol...

La ectenia cererilor s-a omis Sa plinim rugaciunea noastra Domnului, formula aflata in majoritatea manuscriselor.

E o simplă scăpare...

Apostolul si Evanghelia sunt mentionate inca din sec XI (Sinai), nu sec XIII.
Isaie dantuieste e mentionat in sec IX Leningrad, nu sec XIII.

E una să fie menţionate şi e alta să fie generalizate. Evhologhiul de la Constantinopol de la 1027 nu le au. Şi se pare că acesta era normativ cam peste tot, iar cele periferice erau considerate nişte inovaţii...

Nasterea Domnului sa fie cu folos!

Mulţumim, la fel. Şi mă bucur pentru reluarea discuţiei.

[catalinconstantin]

Dar formula cea veche,
Doamne Dumnezeul nostru cu marire si cu cinste incununeaza pe sfintii (Sinai sec XI), robii (Sinai 1153) Tai (N si N2) nu are mai multă încărcătură teologică, decât delarativul juridic se cunună robul...apropiat de cel de la Primărie?

[protosinghel]

Vă propun ultima variantă a studiului istorico-liturgic despre Slujba Încununării Mirilor [Cununia], precum şi textul liturgic revizuit al acestei slujbe (PDF).

Această ediţie a studiului şi slujbei conţine nu doar precizări şi completări interesante din punct de vedere liturgic, ci şi indicaţii privind posibilitatea unirii Slujbei Cununiei cu Dumnezeiasca Liturghie (după modelul Liturghiei baptismale), precum şi posibilitatea împărtăşirii mirilor cu Daruri Înaintesfinţite (conform vechilor manuscrise).

P.S. Vă rugăm să ignoraţi vechile variante ale studiului şi slujbei. Dacă sesizaţi greşeli de redactare în noile variante, vă rugăm să le semnalaţi!

[silvestru]

Am o mica obiectie de natură tehnică. Documentul PDF pot sa-l printez doar in format A4 ca sa pot pastra marimea scrisului normală. Daca reduc domensiunile paginii, se reduce si marimea scrisului. Mi-ar fi placut daca aveati si o varianta cu scris mai mare, ca sa poata fi redusa la printare la dimensiunile paginilor de molitfelnic.
In privinta continutului liturgic, este o propunere care depaseste orice alta varianta pana in prezent.
Am vazut ca troparele Isaiia danţuieste...Sfinţilor mucenici...Slavă Ţie Hristoase..., sunt eliminate cand sluba Cununiei este unita cu Liturghia. Nu ar fi mai bine daca aceste tropare, (timp în care se face inconjurul mesei), ar fi transferate inainte de Intrarea Mica pt a putea pastra acest ritual?

[protosinghel]

Am vazut ca troparele Isaiia danţuieste...Sfinţilor mucenici...Slavă Ţie Hristoase..., sunt eliminate cand sluba Cununiei este unita cu Liturghia. Nu ar fi mai bine daca aceste tropare, (timp în care se face inconjurul mesei), ar fi transferate inainte de Intrarea Mica pt a putea pastra acest ritual?

Scrie la mine aşa ceva? Ele nu pot fi puse nicidecum înainte de Intrarea Mică, ci se cântă abia după Rugăciunea din spatele Amvonului.

[Hadria]

Citesc de mai mult timp blogul dumneavoastră preacuvioase părinte şi acuma voi încerca să mă încadrez şi în discuţiile de pe forum...

Astfel aşa avea încă cîteva nelămuriri cu privire la studiul de mai sus şi în genere cu privire la cununie:

1) În studiu este specificat că Mîntuitorul participînd la nunta din Cana Galileii, nu a schimbat nimic din ritualul nunţii, cu toate acestea găsim astăzi destule interdicţii cu privire la săvîrşirea serbării de după cununie (aici se includ şi sfaturile Sf. Ioan Gură de Aur cu privire la lăutari sau dansuri sau regulile părintelui Cleopa), chiar dacă aceste dansuri şi aceşti lăutari au existat mai mult sau mai puţin din totdeauna la români. Presupun că dacă ceremonia sau sărbătoarea de nuntă, de după cununie, este făcută cu mult bun simţ, cu muzică cu gust, cu mai multe sau mai puţine cuvîntări, de felicitare sau nu, despre Hristos şi rolul nunţii creştine, fără alte multe abuzuri, putem considera nunta perfect creştină?!?

2) Apoi este problema cu nunţile care se fac în perioade interzise de biserică, adică în zile de post sau în zilele dinaintea zilelor liturgice şi cum ne raportăm la ele, în funcţie de calendarul bisericesc (bizantin) sau cel laic şi în mod deosebit mă interesează dacă există vreun atare regulament sau ceva din partea Mitropoliei Moldovei (fiind de aici) sau a patriarhiei...

Ca să fiu mai explicit voi da un exemplu: Grecii se ţin de calendarul bizantin şi după ora 6 seara, conform calendarului laic, duminica ei pot lucra (căci deja e luni după cal. bizantin), sau vineri ei termină postul (căci după cal. biz. deja e sîmbătă). În cazul cînd serbarea la noi (în RM) este pusă vineri la 6 seara, putem considera că este deja sîmbătă şi să putem da curs invitaţiei (luăm cazul în care postul de vineri l-am ţinut de joi seară). Aici aş mai adăuga şi faptul că am văzut şi preoţi care postesc pînă la 12 noaptea (cal. laic) iar după se apucă şi de mîncarea de dulce... cît de corectă e logica?

[protosinghel]

În studiu este specificat că Mîntuitorul participînd la nunta din Cana Galileii, nu a schimbat nimic din ritualul nunţii, cu toate acestea găsim astăzi destule interdicţii cu privire la săvîrşirea serbării de după cununie (aici se includ şi sfaturile Sf. Ioan Gură de Aur cu privire la lăutari sau dansuri sau regulile părintelui Cleopa), chiar dacă aceste dansuri şi aceşti lăutari au existat mai mult sau mai puţin din totdeauna la români. Presupun că dacă ceremonia sau sărbătoarea de nuntă, de după cununie, este făcută cu mult bun simţ, cu muzică cu gust, cu mai multe sau mai puţine cuvîntări, de felicitare sau nu, despre Hristos şi rolul nunţii creştine, fără alte multe abuzuri, putem considera nunta perfect creştină?!?

Eu cred că nunta din Cana a fost cu muzică, iar Hristos n-a vrut ca veselia nunţii să înceteze din cauza lipsei de vin, şi a prefăcut apa în vin. Bineînţeles, mai ales în prezenţa unui asemenea oaspete, totul a fost decent.
Eu nu sunt de acord cu Sf. Ioan Gură de Aur care consideră că Hristos nici nu a zâmbit vreodată. Alţii nu fac decât să citeze sau să continuie acest gând...
Deci o nuntă decentă, cu o muzică bună, nu cred că-i păcat.

ÎApoi este problema cu nunţile care se fac în perioade interzise de biserică, adică în zile de post sau în zilele dinaintea zilelor liturgice şi cum ne raportăm la ele, în funcţie de calendarul bisericesc (bizantin) sau cel laic şi în mod deosebit mă interesează dacă există vreun atare regulament sau ceva din partea Mitropoliei Moldovei (fiind de aici) sau a patriarhiei...

Cum am mai spus, este o diferenţă de abordare între ruşi şi români în ce priveşte postul conjugal, care atrage după sine şi normele de interzicere a cununie, presupunându-se că tinerii sunt feciorelnici şi imediat după cununie se vor împreuna pentru că demult aşteaptă asta.
De aceea, în BOR se pot face cununi marţia şi joia, iar la ruşi, nicidecum, pentru că e SPRE miercuri şi vineri. În schimb ruşii fac cununii miercurea şi vinerea, pentru că împreunarea va avea loc spre joi sau sâmbătă. Apropo, cred că ne preocupăm mai mult decât trebuie de această împreunare dintre miri/soţi, neglijând chiar postul alimentar, iar o nuntă cu mâncare de post într-o zi de vineri, de exemplu, nu-mi închipui.
Până la urmă, cel puţin până la Sinodul Panortodox din 2016 cred că e bine ca fiecare să ţină tradiţia locului. Iar cea mai indicată zi pentru cununii rămâne duminica.

Ca să fiu mai explicit voi da un exemplu: Grecii se ţin de calendarul bizantin şi după ora 6 seara, conform calendarului laic, duminica ei pot lucra (căci deja e luni după cal. bizantin), sau vineri ei termină postul (căci după cal. biz. deja e sîmbătă). În cazul cînd serbarea la noi (în RM) este pusă vineri la 6 seara, putem considera că este deja sîmbătă şi să putem da curs invitaţiei (luăm cazul în care postul de vineri l-am ţinut de joi seară). Aici aş mai adăuga şi faptul că am văzut şi preoţi care postesc pînă la 12 noaptea (cal. laic) iar după se apucă şi de mîncarea de dulce... cît de corectă e logica?

Cele de mai sus sună mai mult decât fantastic. Să vă audă un grec, râde în hohote. Doar în Athos se ţine ora bizantină, dar şi acolo posturile se ţin după ora astronomică. Iar grecii (neathoniţi) fac cununii când le tună lor, inclusiv în Săptămâna Luminată.

[Hadria]

Mulțumesc mult părinte!

Deci ne conformăm orei astronomice...; totuși există asta specificat, în prezent, în vreo rânduială a bisericii?