FORUMUL ORTODOX - TEOLOGIE.NET

...Si s-au hranit cu caldura si dragostea noastra...iertare,despartire,izolare?

...Si s-au hranit cu caldura si dragostea noastra...iertare,despartire,izolare?

Incercare.

Gustul amaraciunii este foarte mare atunci cand esti tradat.Viata din pacate este atat de imprevizibila si oricate planuri ne-am face intr-un final lucrurile iau de multe ori o alta turnura decat ne-am dori.Grav este cand cel ce te tradeaza este chiar aproapele tau, atunci te simti cel mai ranit.Ranit pentru c-ai indraznit sa-ti faci visuri, planuri de viitor, sperante si cu ce te-ai ales.....cu tradare.
Trebuie sa IERTAM si sa nu uitam ca timpul le vindeca pe toate.
IZOLAREA nu e buna.Trebuie sa constientizam cand se termina o etapa din viata noastra si sa incercam sa nu mai insistam asupra ei pentru ca ne facem singuri rau.Stim ca Dumnezeu are un plan pentru fiecare dintre noi si orice am face planul este dus pana la capat.Poate asa a dorit ca prin ,,tradare" sa-i arate de fapt adevarata fata a individului si sa ne fereasca mai tarziu de altceva mai rau. Timpul trece si pe masura ce durerea se atenueaza ramanem de fapt cu lectiile pe care le-am primit in viata.

Cand i-am spus duhovnicului meu in urma cu 9 ani: "Parinte, cea mai buna prietena m-a tradat", etc, cu lacrimi in ochi, parintele mi-a spus: "Ah, ce bine-mi pare! Poate macar acum te inveti minte sa nu-ti mai pui nadejdea in om, ca tot omul este mincinos si blestemat e cel ce-si pune nadejdea in om. Nici macar in mine sa nu-ti pui nadejdea!"

Si, de atunci, incerc sa tin la oameni fara a astepta reciprocitate din partea lor. Si, de vreme ce nu am pretentii de la ceilalti, nu ma mahnesc nici daca ma tradeaza...

Cum procedam crestineste cand cel ce ne-a tradat este in continuare in cercul tau, in microcosmosul tau cum il tratezi crestineste, tinand cont de tulburarea pe care ti-o provoaca persoana,neincrederea,mania si alte pericole ce pot surveni etc...evitare?

Sa te comporti ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat!

Daca reusesti, fa cum zice florina, caci ea nu mai are incredere in nimeni, dar nici nu trateaza pe toti la fel! Nu doar ea, nici eu! Nimeni nu trateaza doi oameni la fel. Nu tratam la fel acelasi om de la o zi la alta... dar daca poti, trateaza-i pe toti la fel!

Aici depinde si de felul tradarii. Eu de exemplu as putea ierta si chiar uita atata timp cat tradarea nu contravine principiilor mele morale si a modului de viata. Fiindca uneori poti ierta de multe ori ,altadata nici o data.Aici depinde ,ma repet,de felul tradarii.

Hristos a Inviat!

parintele mi-a spus:"(...)Poate macar acum te inveti minte sa nu-ti mai pui nadejdea in om, ca tot omul este mincinos si blestemat e cel ce-si pune nadejdea in om. Nici macar in mine sa nu-ti pui nadejdea!"

Si deci nu este bine sa avem incredere in oamenii, sa nadajduim ca ei se pot schimba... !?

Sau nu este bine sa nadajduim ca ei ne pot ajuta pe noi cu ceva si astfel sa pretindem acest ajutor!?

Cand tatal te lasa sa cresti la niste rude,mama te da la o parte pentru celalalt frate-sora tie nu-ti mai da nimic ba chiar iti mai cere,Fiica-fiul fuge cu unul-una calcandu-ti toate principiile crestine facandu-te de rusine,sotia-sotul fuge cu altul-alta,finii nu suporta calea ortodoxiei te barfesc te cred prost inspirat,prietenii in care ai avut incredere sunt interesati,la prima incercare te vand,ucenicii elevii pentru care te-ai dedicat te uita,te vand,te submineaza,cand esti batran si bolnav te uita toti etc.Nu vorbesc de problemele mele in mod neaparat ci de principiul crestin-moral aplicat dupa toate acestea si de felul in care luam sf.Impartasanie in aceste conditii date."Inainte sa vii la altar,lasa darul tau,du-te si te impaca cu parasul tau si dupa aceea revii'.(cate 2,3 probleme cred ca avem fiecare dintre noi,unii chiar mai multe).Tu fiind victima care mai trebuie sa-i si menajezi,dar sigur esti pagubas de cele sfinte.Domnul si Maicuta lui Iubita sa ne dea lumina si intelepciune sa nu ne pierdem mantuirea din aceste cauze.

Parintele Teofil Paraian recomanda sa vedem partile bune ale celuilalt. Chiar daca te-a tradat, incearca sa-i vezi si partile bune si cu vremea il ierti.
Un calugar batran de acolo spunea: "Draga, pe om, daca-l cauti de bun, bun il gasesti, iar daca-l cauti de rau, si rau il gasesti."
Cum putem deveni mai buni

Zic si eu ca Florina (mai devreme): "tot omul e mincinos", adica si eu sau mai ales eu. A spus-o de fapt David (in uimire) asa cum i-a aratat Dumnezeu.

Ca atare, nu am incredere prea mare in mine (ca ma pot surprinde tradandu-ma!) da' ce sa mai zic de celalalt.

Partea cu "procedatul" cu cei ce ne tradeaza e mai dificila si foarte diferita de la caz la caz. Nici nu pot zice ceva... nici macar general.

Incerc asa... ceva.
Pe de o parte avem iubirea de aproape fie ei si vrajmasi (sau mai ales vrajmasi!).
Pe de alta parte avem "taiatul" ca despartire de aproape... tot porunca si asta. Adica: "dacă mâna ta cea dreaptă te sminteşte pe tine, taie-o şi o aruncă de la tine, căci mai de folos îţi este să piară unul din mădularele tale, decât tot trupul tău să fie aruncat în gheenă" (Mt.5,30) si Sf. Ioan Gura de Aur talcuieste aici "mana" ca pe prietenul (sau prietenia) care ma sminteste despartindu-ma de Dumnezeu. Adica daca nu-l poti "duce" (purta ca povara, cruce) pe cel ce te-a "tradat" (si ma smintesc prin asta - blamandu-l), fugi de el ca altfel ajungi ca el prin osandire. Dar si purtatul e cu scopul de a-l indrepta (in rugaciune), ca altfel il port degeaba.

Imperativ ramane - totusi - in cine imi pun nadejdea!

Hristos a Inviat

Crestineste (de recomandat) eu cred ca procedam astfel: ii iertam, ne rugam pt ei si incercam sa uram pacatul si sa iubim pe pacatos! (Din nou iertare pt ca nu postez sursa-as posta dar nu o stiu , si rugaminte de completare)!
Doamne ajuta!