Păi misiune este un termen biblic: mitto-mittere = a trimite, ce poate fi mai simplu ?
Mitte Lazarum = trimite-l pe Lazăr. Missii sunt trimișii, iar Missa vine, după cum bine știm, de la ite, missa est.
Cel mai simplu e să ne uităm în Biblie şi în dicţionare, nu în manuale. Şi dată vorbim de textul biblic, e bine să ne uităm în textul grecesc, nu în cel latin.
"Apostolia" (biblică) provine de la grecescul στέλλω (în greaca nouă: στέλνω), care în latină este într-adevăr "mittere". În cazul "trimiterii lui Lazăr" (Luca 16:24), "mitte" are sensul unei altfel de trimiteri, exprimată în greceşte prin πέμπτω (πέμψον Λάζαρον) şi nu are nimic cu apostolatul. Eu nu sunt vinovat că limba latină, ca şi româna, este mai sărcată decât greaca. Dar dacă tot daţi exemple (cum a fost cel cu Lazăr), daţi unele care să corespundă sensului pe care dorim să-l exprimăm.
Iar "missa", în contextul liturgic folosit, înseamnă
a elibera, a slobozi, a da drumul - adică are sensul grecescului "apolis".
Prin aceste explicaţii n-am vrut să vă contrazic. Pur şi simplu am explicat de ce am afirmat anterior că cuvântul "misiune" nu este unul specific apostolatului ortodox.
Grecii de fiecare dată subliniază asta şi eu, poate din greşeală ingnorând terminologia latină, am susţinut acelaşi lucru. Îmi cer iertare.
De asta spuneam despre cei trimiși din rugăciunea pt vii de la Proscomidie, unde ar fi bine să traducem mai la zi.
Ei, cu întrebarea asta sunt pe terenul meu. Era bine de la început să explic această chestiune destul de simplă.
Rugăciunea provine din Mănăstirea Neamţ, jumătatea sec. XIX. E suficient să citiţi puţin istoria acestei mănăstiri ca să vedeţi că avea zeci de schituleţe şi pământuri, unde erau trimişi să lucreze călugării (şi aceasta era valabil pt majoritatea mănăstirilor). Aceştia, cu binecuvântare, lipseau inclusiv la Liturghiile duminicale şi praznicale. Dar ca mângâiere, obştea punea cereri speciale pentru ei. Şi astăzi, în unele mănăstiri athonite, Vatopedul de exemplu, la Ectenia întreită sunt pomeniţi călugării care sunt plecaţi din mănăstiri pentru mai mult timp. Aceştia sunt "trimişii" din rugăciunile noastre, şi nu "misionarii". Asta v-o spun cu o certitudine de 100%.
Fals. Biserica Ortodoxă Rusă, până în sec. XIX se numea "catholică",
Scuze . Dar atunci de unde vine sobornicească, că doar nu românii au găsit-o ?
Eu nu vorbesc de textul din Crez care, apropo, până prin sec. 16-17 avea la slavi cuvântul "catholic", fiind apoi înlocuit cu "sobornicesc", din cauza invaziilor iezuite în Răsărit. Dar denumirea oficială a Bisericii a rămas până în sec. 19: "Российская Православная
Кафолическая Церковь". Uitaţi-vă şi cum îşi numeşte
Sf. Filaret al Moscovei Catehismul său: "Пространный Православный Катeхизис Православной
Кафолической Восточной Церкви". Deci nu toţi au renunţat aşa de repede la acest termine, aşa cum au făcut-o românii.
Deci cred că e corect ca pe papistaşi să-i numim "romano-catolici".
În privința Sinodiconului, poate cu el ar trebui început, ca document care delimitează oficial, de peste 1000 de ani, învățătura dreaptă de cele greșite. Pe baza lui s-ar putea compune și cereri pentru ectenii. Dar dacă am începe invers mă tem că ar fi un lucru amatorist, sau vedetism pentru a fi mai ușor reperați de stăpînire.
De acord, dar îl putem folosi numai la acea parte generală, de care şi avem nevoie pentru unele eventualele cereri.
În ce priveşte lista ereziilor, cred că e evident că de atunci au apărut multe alte erezii, care în Sinodikon nu sunt amintite, iar o parte din cele amintite acolo nu mai există.