Stilul vechi e cel adevărat şi alte discuţii nu încap!!!
Bravo, ai învăţat lecţia! Aşa este, numai că trebuie evitate capcanele fundamentalismului pe această problemă, care nu e cea mai importantă. Altfel, riscăm să conturăm şi mai mult dezbinarea făcută între ortodocşi în 1924. Dar numai de asta nu avem nevoie.
La lecţiile de liturgică, proful nostru (ierom. Petru) ne-a vorbit inclusiv despre unele influenţe politice în stabilirea calendarului. Studiind problema am constatat că într-adevăr au fost şi chestiuni de genul acesta.
Da, am spus aşa ceva, dar am făcut şi nişte precizări importante, care nu se pot scrie toate aici. Deci nu tb luat totul "ad literam".
Pe de o parte, ştim că unele sărbători păgânde au fost înlocuite cu cele creştine. Puterea politică de după anul 313 a avut şi ea un cuvânt de spus. Logica e f. clară la acest capitol.
Pe de altă parte, şi anume la acest aspect m-am oprit cel mai mult, în Sinaxar găsim uneori "prăznuiri" ale unor sfinţiri şi înnoiri de biserici care au ajuns să fie scrise acolo, doar pt că bisericile respective erau construite de politicienii vremii. Nu mai zic că cele mai multe dintre acele biserici ori nu mai există, ori sunt moschei. Şi noi am putea să punem în calendar sărbători de genul "târnosirea Mănăstirii Neamţ / Putna / Trei Ierarhi / Hurezu" etc.
Un alt aspect care iarăşi pare straniu în calendar este acela că se face amintire de anumite cutremure şi alte cataclisme. Cercetând, am aflat că aducerea aminte de cutremurul din 26 octombrie (odată cu Sf. Dimitrie) a fost introdusă doar pt ca a fost f. mult deteriorat palatul împărătesc din Constantinopol

iar soţia împăratului s-a speriat f. tare...

În realitate, el nu a fost mai puternic ca cel din 1977 sau altele.
În concluzie, astfel de "sărbătoriri" sau "aduceri aminte" cum li se mai spune, după părerea mea, trebuie scoase din calendar. Putem discuta mai multe...
Azi, când la noi s-a prăznuit Acoperământul Maicii Domnului (1/14 octombrie), iarăşi m-am confruntat cu problema calendarului, pt că românii aproape că nu sărbătoresc această zi, iar ruşii, dar şi basarabenii, ţin această sărbătoare la fel ca şi Naşterea sau Adormirea Maicii lui Dumnezeu.
Faptul că ruşii ţin mult la această sărbătoare, asemenea bizantinilor de altă dată, se datorează faptului că au fost un popor care a dus f. multe războaie din care, la fel de providenţial şi minunat ca bizantinii, au scăpat cu ajutorul Maicii Domnului şi a unor icoane făcătoare de minuni ale Ei.
Românii, care tot timpul suferă de ceva...

au mai multă evlavie la "Izvorul Tămăduirii".
Raportul procentual între bisericile cu hramul Acoperământului la ruşi, şi cel al Izv. Tămădurii la români, e cam acelaşi.